Exporturi anemice, perspective sumbre. Zona euro nu poate ține pasul cu SUA

Economia zonei euro abia a crescut în al doilea trimestru, în condițiile în care noile date care arată o performanță dezastruoasă a exporturilor au forțat o revizuire în scădere a cifrelor generale de creștere pentru regiune.

UE ar putea avea nevoie de un miracol pentru a repeta dezinflația de care beneficiază în prezent Statele Unite, notează Reuters. De cealaltă parte a Atlanticului, presiunile asupra prețurilor se retrag fără recesiune sau pierderi masive de locuri de muncă.

Economia zonei euro, bazată pe exporturi, este slabă, consumatorii și întreprinderile se împrumută mai scump, iar costurile mai mari ale ratelor dobânzilor înseamnă că vor urma și alte dureri.

Politicile monetare ale lui Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, și Jerome Powell, președintele Rezervei Federale a SUA, pot fi rezumate în următorul fel. Rata inflației în SUA a fost de 3,2% în iulie, în timp ce PIB-ul a crescut cu 2,1% în ritm anual în al doilea trimestru. Cifrele echivalente pentru zona euro au fost de 5,3% și, respectiv, 0,6%.

Este o poveste cu două economii. În Statele Unite, creșterea abruptă a ratelor dobânzilor de către Fed pare să fi reușit să ghideze inflația către ținta de 2% a băncii centrale fără a provoca o recesiune. Înăsprirea la fel de agresivă a BCE a avut mai puțin succes în ceea ce privește răcirea creșterii prețurilor de consum, dar riscă să împingă blocul într-o recesiune.

Cele 20 de țări care au în comun moneda unică au scăpat la limită de recesiune – definită de obicei ca două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului – la începutul acestui an.

Cu toate acestea, riscurile sunt încă la pândă. Sectorul manufacturier din zona euro, care generează aproximativ o cincime din PIB, este deja în scădere. În iulie, activitatea din fabrici a scăzut în cel mai rapid ritm de la apogeul pandemiei din mai 2020, potrivit unui sondaj realizat de S&P Global în rândul a aproximativ 5.000 de firme.

A urmat o revenire ușoară în august, dar rămâne la niveluri compatibile cu o recesiune. Economia Germaniei, cea mai mare din zona euro, bazată pe exporturi, va înregistra o scădere a PIB-ului cu 0,3% în acest an, potrivit Fondului Monetar Internațional.

Activitatea din sectorul serviciilor, care reprezintă cea mai mare parte a producției blocului comunitar, este, de asemenea, în scădere, atingând un minim al ultimelor 30 de luni în august.

Se datorează faptului că cererea pentru servicii precum călătoriile și divertismentul, care au cunoscut un boom după pandemie, se diminuează. Pe măsură ce guvernele au eliminat sprijinul fiscal, iar prețurile mai mari și costurile mai mari ale împrumuturilor au afectat finanțele consumatorilor, firmele de servicii au suferit luna trecută cea mai gravă scădere a comenzilor noi din mai 2013, excluzând anii pandemiei.

Creditele sunt mai rare și mai puțin dorite, după cele nouă majorări consecutive ale ratei dobânzii a BCE începând de anul trecut.

Ratele dobânzilor de referință se află la cel mai ridicat nivel din anul 2000, în timp ce băncile cer companiilor și gospodăriilor cele mai mari taxe pentru împrumuturi din 2008 și, respectiv, 2012.

Prețurile continuă să crească de peste două ori mai mult decât ținta de 2% stabilită de BCE, iar banca centrală se așteaptă ca acestea să rămână peste acest nivel cel puțin până în 2025.

Aproximativ 3% din locurile de muncă disponibile în bloc sunt vacante în prezent, aproape de recordul de 3,2% atins în al doilea trimestru al anului 2022. În ritmul actual, va fi nevoie de până în 2026 pentru ca rata locurilor de muncă vacante să revină la nivelul de dinainte de Covid, estimează Capital Economics.

Costurile cu forța de muncă în zona euro au crescut cu 5,0% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Realitatea economică este incompatibilă cu readucerea inflației la 2%.