Cele mai recente statistici ale Eurostat arată o prăbușire vizibilă a economiei statelor UE. Astfel, după fluctuații în sus și în jos, cu salvări venite de la ajutoarele de stat acordate din bugetele naționale, al doilea trimestru al acestui an arată o creștere constantă a falimentelor. Criza energiei și a gazelor, precum și a combustibililor a transformat economia Europei într-una necompetitivă, iar România, total dependentă de afacerile din Vest, se pregătește să se confrunte cu un dezastru iminent.
Banii din PNRR, care, pe fondul exploziei prețurilor la energie și la materii prime, oricum nu vor acoperi nici 10% din investițiile anunțate, nu vor mai putea să salveze România. Dinspre UE vine în forță taifunul crizei economice majore, amplificat și de iminenta prăbușire a băncilor din SUA. Primul semnal l-a dat chiar Eurostat, care prezintă datele sumbre ale involuției economice din statele dezvoltate ale UE.
Cele mai alarmante sunt legate de creșterea accelerată și continuă a falimentelor, care a cuprins întreaga Europă. ”Începând cu primul trimestru trimestrul 2022, inclusiv al doilea trimestru din 2023, numărul declarațiilor de faliment a fost într-o tendință clar ascendentă. Cu cea mai recentă creștere s-a raportat în trimestrul doi din 2023, când declarațiile de faliment au atins cele mai înalte niveluri din 2015. Astfel, în al doilea trimestru al anului 2023, numărul de declarații de faliment ajustat sezonier a crescut cu 8,4 % în UE și cu 9 % în zona euro, comparativ cu primul trimestru din 2023. În primul trimestru din 2023, declarațiile de faliment au crescut cu 4,2 % în UE și cu 3,5 % în zona euro, în comparație cu trimestrul al patrulea din 2022”, arată Eurostat. Pe de altă parte, în al doilea trimestru al anului 2023, numărul ajustat sezonier al înregistrărilor de întreprinderi a scăzut cu 0,6 % în UE și cu 1,1 % în zona euro, comparativ cu primul trimestru din 2023. Și asta după ce în primul trimestru al anului 2023, numărul numărul înregistrărilor de întreprinderi crescuse ușor, cu 2 % în UE și cu 2,1 % în zona euro, comparativ cu trimestrul al patrulea din 2022.
România alunecă spre prăpastie
Comparând al doilea trimestru din 2023 cu primul trimestru din 2023, dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri ale declarațiilor de faliment au fost observate în Ungaria (+40,8 %), Letonia (+24,8 %) și Estonia (+24,6 %). ). Cele mai mari scăderi ale numărului de declarații de faliment au fost înregistrate în Cipru (-48,5 %), Croația (-23,6 %) și Danemarca (-15,9 %).
În România, comparativ cu trimestrul anterior, cea mai mare creștere a numărului de falimente a fost raportată în primul trimestru al anului 2021. Următoarea creștere majoră a avut loc în trimestrul IV al anului 2022, de 44,1%, iar în primele două trimestre ale acestui an creșterile au fost de 0,8%, respectiv de 0,5%. Comparativ cu primul trimestru al anului 2023, în al doilea trimestru, cele mai mari scăderi ale înregistrărilor de noi întreprinderi au fost observate în Polonia (-11,3 %), Bulgaria (-9,1%) și Danemarca (-9 %). România a înregistrat o scădere de 17,7% în trimestrul IV din 2022, de 2,9% în primul trimestru al acestui an și de 7% în cel de-al doilea trimestru din 2023.
Lovitură pentru toate sectoarele economice
Potrivit Eurostat, în toate sectoarele economiei din UE s-a înregistrat o scădere a declarațiilor de faliment în primele două trimestre ale anului 2020, datorată însă sprijinului financiar extraordinar oferit de guverne în primele luni de pandemie. Apoi, din primul trimestru al anului 2022 până în al doilea trimestru al anului 2023, declarațiile de faliment au fost în general pe un trend ascendent în toate sectoarele economiei. În primul trimestru al anului 2023, declarațiile de faliment au crescut în toate sectoarele, cu excepția serviciilor de cazare și alimentație și transport. În al doilea trimestru al anului 2023, numărul declarațiilor de faliment a crescut în toate sectoarele, tar cele mai mari creșteri s-au observat în serviciile de cazare și alimentație și transport.