Energia pe cărbune, la jumătate din capacitate. OMV își maximizează profiturile

În timp ce centrala electrică de la Brazi a OMV-ului produce la maximum energie electrică pe gazele românești, cărbunele s-a redus la jumătate de mai bine de 3 săptămâni. Fosta conducere a Complexului Energetic Oltenia susține că s-au oprit grupurile pentru a lua măsuri de protecție a muncii, în urma accidentului tragic din carieră, însă acesta este doar un pretext pentru a favoriza compania austriacă.

Comanda de scădere a producției de energie pe cărbune vine, de regulă, de la ministerul de resort atunci când în sistem intră foarte multă energie din eoliene. De data aceasta însă, de peste 3 săptămâni, grupurile pe cărbune merg cu frâna trasă, la jumătate din capacitate, în condițiile în care producția de la eoliene s-a prăbușit, iar România importă zilnic circa 700 de MW energie. Faptul că România preferă să importe energie, decât să producă este de neînțeles. Singura explicație ar fi că pe piața europeană există un exces de energie și nimeni nu are nevoie de cea din țara noastră. Pe de altă parte, dacă mimezi cantități insuficiente pentru consum, mărești prețurile pe piața spot și ridici, iată, mingea la fileu austriecilor de la OMV.

Ieri, pentru prima oară, producția de energie din hidrocarburi, adică pe gaze, a depășit chiar și hidroenergia. Astfel, luni, la ora 14.30, România producea 1.676 MW din hidrocarburi, 1.531 MW din hidroenergie, 998 MW din cărbune, 577 MW fotovoltaic și 480 din eolian, importând, în același timp, 732 MW. Foarte relevant este și faptul că, în 2022, producția de energie pe cărbune a ajuns să depășească producția pe gaze, în condițiile în care capacitatea de producție instalată pe hidrocarburi este de 2.762 MW, iar cea pe cărbune este de 3.422.  Contribuția procentuală pe tip de surse din energia electrică brută produsă în SEN, în anul 2022 a fost: combustibili fosili 38,4%, din care cărbune – 19,1 % și hidrocarburi -19,2 %, hidroenergie – 25,5%, nuclear – 20,1%, eolian – 12,5%, fotovoltaic – 2,5% și biocombustibil – 1%.

Media pe cărbune, sub 900 MW

De mai bine de trei săptămâni, producția de energie pe cărbune a scăzut la o medie de sub 900 MW pe zi, fără nicio explicație logică. Fostul președinte al Directoratului CE Oltenia, Daniel Burlan, ne spune că frânarea producției s-ar datora unor lucrări de îmbunătățire a condițiilor de muncă, după accidentul de la cariera Jilț Sud, în care și-au pierdut viața trei oameni. ”Din câte știu, au fost ceva probleme organizatorice, care se vor rezolva zilele acestea. După acel eveniment, s-au luat niște măsuri pentru îmbunătățirea activității și asta a însemnat timpi de întrerupere mai mari”, ne-a declarat Daniel Burlan. Deși Ministerul Energiei a anunțat, la sfârșitul lunii decembrie 2022, că nu va mai scoate din sistem cei 600 de MW energie produsă pe cărbune, dat fiind că funcționarea SEN nu ar mai fi posibilă, iată că acest lucru se produce mascat. Sub pretextul unor reorganizări, grupurile de cărbune au fost oprite neoficial, fapt care a condus la o creștere a importurilor.

Prime consistente în sectorul energetic

Potrivit Institutului Național de Statistică, în luna decembrie a anului trecut, cele mai mari prime de Sărbători au fost încasate de angajații din sectorul energetic. Astfel, salariul mediu net a crescut cu 53,1% în domeniul produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, cu 42,8% ȋn extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 38,6% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale. Creșteri salariale între 23% și 30,5% s-au înregistrat și în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze și apă caldă. Pe timp de criză, primele s-au acordat doar în sectoarele care au acumulat profituri uriașe. Comparativ, în aceeași lună decembrie, salariile au scăzut cu 25,2% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), cu 1,5% – 8,0% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor. În sectorul bugetar, în luna decembrie 2022 s-au înregistrat ușoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+1.6%), respectiv în administraţia publică (+0,7%). În învăţământ, câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna precedentă  cu 4,2%.