Pe tot parcursul anului 2023, cu toate miliardele de euro vehiculate prin PNRR, România a reușit ”performanța” de a instala sub 300 de MW în panouri fotovoltaice, care pot asigura o producție de maximum 30 MW. Chiar dacă există o creștere anemică, declinul producției de energie din această sursă regenerabilă a continuat și în 2023. Potrivit INS, fotovoltaicul a înregistrat anul trecut o scădere de 6,4% față de 2022.
România mai are la dispoziție doar 2 ani pentru a finaliza investițiile din PNRR, care includ și proiecte de construcție a unor capacități de producție a energiei regenerabile. Până în acest moment, lucrurile par să fie blocate, dat fiind că, din ianuarie 2023 până la jumătatea lunii februarie 2024 au intrat în sistem doar 296 MW energie din fotovoltaice și 28,13 MW din eolian. Ceea ce înseamnă o producție medie anuală de circa 30 MWh.
Problema cea mai mare o constituie absența investițiilor în rețelele de distribuție, care, după privatizare, au utilizat infrastructura fără să o modernizeze sau să o extindă. Acum, cu transformarea majoră a sistemului energetic impusă de UE, fără reconfigurarea rețelelor de distribuție, racordarea la sistem este o misiune imposibilă. După ce au majorat enorm tarifele de distribuție, ajungându-se ca acestea să fie, în multe cazuri, mai mari decât ale energiei produse, companiile străine primesc acum bani de la statul român, prin Fondul pentru Modernizare, ca să reabiliteze și să extindă rețelele.
Ministerul Energiei a anunțat semnarea a 47 de contracte cu operatorii de distribuție, în care valoarea totală a ajutorului de stat este de 680 milioane de euro. ”Aceste investiții vor contribui la modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice, la creșterea capacității rețelelor de absorbție a noilor prosumatori și a capacităților de producție a energiei regenerabile și la digitalizarea rețelelor prin introducerea de contoare inteligente, cu accent pe marile comunități urbane”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Creșteri din hidroenergie
În perioada 1.I-31.XII.2023, resursele de energie primară au scăzut cu 2,9%, iar cele de energie electrică au crescut cu 2,4% față de aceeași perioadă a anului 2022, transmite Institutul Național de Statistică. Principalele resurse de energie primară au totalizat 32.897,7 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 979,0 mii tep faţă de perioada 1.I-31.XII.2022.
Producţia internă a însumat 17.924,5 mii tep, în scădere cu 148,8 mii tep (-0,8%) faţă de perioada 1.I-31.XII.2022, iar importul a fost de 14973,2 mii tep, în scădere cu 830,2 mii tep (-5,3%). Producţia din termocentrale a fost de 18.005,2 milioane kWh, în scădere cu 3.570,3 milioane kWh (-16,5%). Pe de altă parte, producţia din hidrocentrale a fost de 18.621,4 milioane kWh, în creștere cu 4.450,4 milioane kWh (+31,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 11.191,1 milioane kWh, în creștere cu 102,4 milioane kWh (+0,9%). În perioada 1.I-31. XII.2023, comparativ cu perioada 1.I-31.XII.2022, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 7.625,1 milioane kWh (în creștere cu 619,2 milioane kWh – 8,8%), iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 1.658,8 milioane kWh ( în scădere cu 113,4 milioane kWh – 6,4%).
Consumul final de energie electrică, în perioada 1.01-31.XII.2023, a fost de 49.042,2 milioane kWh, cu 5,2% mai mic faţă de perioada 1.01-31.XII.2022, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 4,1%. Totodată, iluminatul public a înregistrat o scădere cu 17,5%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 7,9%, mai arată INS.
Doar 1,3% din producția totală
Potrivit balanței brute de energie electrică produsă în SEN pe tip de surse în luna ianuarie 2024, hidroenergia a produs 1.527 GWh / 28,1 %, hidrocarburi – 1.308 GWh / 24,0 %, nuclear – 1.028 GWh / 18,9 %, eolian – 803 GWh / 14,8 %, cărbune – 661 GWh / 12,2 %, fotovoltaic – 73 GWh / 1,3 % și biocombustibil – 42 GWh / 0,8 %. Producția, consumul și soldul de energie electrică (valori brute) ianuarie 2024 vs ianuarie 2023: producția a fost mai mică cu 1,3 % (5.443 GWh vs 5.516 GWh), consumul a fost mai mare cu 6,1 % (5.088 GWh vs 4.796 GWh), soldul în ianuarie 2024 a fost de 354 GWh (export net), față de 720 GWh în ianuarie 2023 (export net). Agregat pe tip de surse, pentru luna ianuarie 2024, sursele regenerabile de energie au produs 2.445 GWh – 44,9 %, combustibilii fosili, 1.970 GWh /-36,2 % , iar nuclearul, 1.028 GWh /18,9 % (ultima analiză elaborată de regretatul dr.ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara).
Morile de vânt ale lui don chijote!!!Marsh în pas de defilare!!!
Vedeti ca la Selidovo rusnacii tocmai au eliminat din prima cam 1500 de ukronazisti imputiti, in timp ce idiotii aia betivani se adunau in teren deschis, cica sa faca ceva antrenamente !! Hai, bai ukropilor, la mai multe, hai ca se poate, asta e numai inceputul sfarsitului pentru voi :)))) ha ha ha 🙂 Bai zdrelinski, bai pitikule coca-ino-man, mai baga inca o liniuta, sa nu ramai pe uscat :))))
Vezi că ai greșit site-ul. Ce legătură are cu subiectul?
Este logic, unitatile de productie dependente de factori naturali nu sunt capabile de intretinerea unor sisteme energetice!
Sistemele eoliene și fotovoltaice, la momentul de față, nu pot funcționa decât în corelație cu un sistem hidroenergetic capabil sa preia minusurile de producție pe timpul nopții și când nu bate vântul. Dar daca la noi in Romania, și cred că doar la noi, hidroenergia este poluantă iar hidrocentrale finalizate în proporție de 90% stau sa se degradeze că așa zice un ONG finanțat de … ministrul mediului din Germania, ce sa facem? Cumpărăm energia la suprapreț de la aia care o produc poate din cărbune și le dam bani de la fraierii plătitori de taxe, firmelor de distribuție să investească în rețele că sa poată incasa și mai mulți bani pe viitor. Că doară in domeniul distribuției energetice de orice fel, nu există concurență. Concurența este o mare abureală pentru proști. Atât timp cât există un singur proprietar pe infrastructura de distribuție și aceasta este unică în zona pe care i acoperă, nu putem vorbi de concurență.
F bun comentariul, bravo!
HAI URSULO CU GREEN DEAL -UL , FOTOVOLTAICELE =AFACEREA LUI PESTE !
De ce regretatul?!
Oricum această analiză prezintă vicii la tragerea concluziilor. Sistemul energetic românesc este extrem de solid și deja a demonstrat acest lucru, haideți să îi cântăm prohodul când lumina e stinsă.
Cred ca printre motivele pentru care nu se investeste in Romania este si ca nu exista investitori pe de o parte si scheme de sprijin coerente din partea autoritatiilor pe de alta parte. Atat timp cat schemele de sprijin sunt pe ajutor de investitie dezvoltatorul de proiecte asteapta sa vina acel sprijin, de ce el sa investeasca si olegul sa primeasca asutor de stat