După ce a decis dizolvarea Societății Hidro Tarnița SA și lichidarea patrimoniului, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), aflată în subordinea Ministerului Energiei, a anunțat relansarea demersurilor pentru construcția hidrocentralei cu acumulare și pompaj de la Tarnița. Astfel, SAPE consideră că este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de până la 1.000 MW, care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore.
Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), care aparține Ministerului Energiei, vine cu o veste bombă. După ce i-a îndeplinit dorința fostului ministru Virgil Popescu, de a îngropa proiectul hidrocentralei cu acumulare și pompaj de la Tarnița prin lichidarea societății, SAPE anunță relansarea procedurilor pentru a merge mai departe cu realizarea acesteia. Astfel, în 28 iulie, SAPE a lansat un anunț privind consultarea pieței și stabilirea valorii estimate pentru construcția hidrocentralei de la Tarnița. Evoluţia tehnică a sectorului energetic în România ar putea fi pusă în dificultate pe termen mediu și lung datorită faptului că piaţa de energie electrică este deficitară din punct de vedere al infrastructurii, neavând capacități de stocare a energiei electrice, așa cum are piața gazelor naturale, susține SAPE.
”Conform obiectivelor fundamentale ale Strategiei Energetice, dezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea unor proiecte de investiţii strategice de interes naţional. Realizarea obiectivelor strategice presupune o riguroasă ancorare în realitatea sectorului energetic, cu o bună înțelegere a contextului internațional și a tendințelor de ordin tehnologic, economic și geopolitic. Tot în Strategia Energetică a României 2018-2030 se menționează: <<Cap III. 3. Realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești>>. În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, se arată în documentul SAPE.
Stocarea energiei, o mare problemă
La nivelul anului 2030, există perspectiva dezvoltării și a altor tehnologii pentru stocarea energiei, de tipul acumulatorilor, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate, susține SAPE. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de până la 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore.
”Stocajul energiei electrice este considerat în literatura de specialitate a-6-a dimensiune a unui sistem energetic, alături de sursele de energie, producere, transmisia, distribuția și consumul. În funcție de design și caracteristici, stocarea energiei electrice asigură aprovizionare în momente de mare cerere (de exemplu datorită variațiilor sezoniere) și contribuie la funcționarea pieței energiei electrice, asigurând flexibilitate pe termen scurt. Piaţa de energie electrică internă are nevoie de stocajul energiei electrice pentru a progresa, martor de succes în acest sens fiind evoluţia pieței de gaze naturale, în care stocajul deține un rol fundamental, asigurand flexibilitatea serviciilor de piață și stabilitatea prețului gazului natural”, se precizează în anunțul SAPE.
Argumente imbatabile
Specialiștii Societății de Administrare a Participațiilor în Energie arată că oportunitatea și necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare și pompaj (CHEAP) Tarnița -Lapuștești se bazează pe mai multe avantaje și funcțiuni asigurate pentru sistemul energetic național de o centrală de pompaj. Printre acestea se numără creșterea gradului de siguranță al SEN, arbitrajul pieţei de energie electrică, rezerva de avarie de scurtă durată, rezerva de reglaj terțiar rapid și rezerva de reglaj terțiar lent, reglajul frecvență-putere, precum și furnizarea de rezervă reactivă și reglarea tensiunii în SEN. Totodată, hidrocentrala va asigura repunerea în funcțiune SEN- black start capability,- capacitatea de a restabili interconexiunile de rețea în cazul în care se produce o pană de curent, și implementarea și gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică, asigurând condiții optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4.000 MW în centralele electrice eoliene.