Cutremur în lumea arabă. El contestă supremația lui MBS

Dezvăluiri recente vin să spulbere iluzia unor legături puternice între Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. EAU a început să se poziționeze tot mai mult ca un rival clar al ambițiilor regionale și internaționale supradimensionate exprimate de Riad. În spatele acestei mutări neașteptate stă o singură persoană, chiar șeicul emiratului Abu Dhabi.

Cândva formidabilă, relația dintre Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite a cunoscut o scădere semnificativă în ultimii ani, semnele unei rupturi putând fi citite și în decizia lui Mohammed bin Zayed (MBZ) de a nu participa la summitul istoric China – Arabia Saudită, de la Riad, din decembrie 2022, și nici la Summitul Arab, din mai, găzduit la Jeddah de regele saudit Salman bin Abdulaziz. Decizia de a reprimi Siria în Liga Arabă s-a luat fără votul EAU, spre stupoarea celor prezenți și, bineînțeles, furia saudiților.

Toate acestea sunt indicii ale unei divergențe crescânde dintre Abu Dhabi și Riad în problemele regionale și ale unei rupturi în dinamica relației mentor-elev, între MBZ și prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (MBS).

Petrolul încaieră lumea arabă

Potrivit israelienilor, tensiunile au explodat din cauza presiunilor exercitate de Emirate pentru creșterea producției de petrol a OPEC, o mișcare cu care Arabia Saudită nu este de acord.

MBZ consideră rezistența Arabiei Saudite ca un atac asupra intereselor țării sale și chiar a amenințat că se va retrage din organizație. De partea cealaltă, Mohammed bin Salman a pus la cale cu Vladimir Putin o scădere a producției de țiței și nu vrea să renunțe la acest plan.

Institutul Orientului Mijlociu scrie că „în recalibrarea relațiilor lor regionale, Abu Dhabi și Riad au arătat un pragmatism similar. Cu toate acestea, mișcările lor recente nu par să fi fost strâns coordonate și, în unele cazuri, nu au fost sincronizate. Dar istoria relației Arabia Saudită – EAU arată că cele două țări nu sunt în armonie, în ciuda formalităților și a pretenției de prietenie, de câțiva ani buni”.

Blocadă, intervenții și rivalitate

Dezvăluirile din documentele WikiLeaks au expus animozitatea adânc înrădăcinată pe care conducătorii EAU o adăpostesc față de familia conducătoare saudită, care provine din disputele istorice de frontieră apărute cu decenii în urmă imediat după descoperirea „aurului negru”.

Aceste nemulțumiri au persistat și au influențat dinamica relației lor de-a lungul deceniilor.

În ciuda aparențelor, Emiratele Arabe Unite și-au perceput întotdeauna vecinul mai mare și mai bogat ca pe o amenințare la adresa securității, ceea ce a dat naștere unor tensiuni latente în relația lor. Disputa de frontieră dintre cele două țări, la aproape 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Jeddah, în 1974, servește ca un exemplu excelent al acestei fricțiuni.

Singurul moment de „unitate” a fost forțat de apariția protestelor în lumea arabă, în 2011. Teama că acest „virus” se va răspândi și în interiorul granițelor lor i-a făcut pe MBS și MBZ să coopereze îndeaproape pentru a minimiza impactul „revoluțiilor colorate” asupra statelor din Golful Persic. Mai mult de atât, cei doi au căutat să controleze și să modeleze direcția schimbărilor care se pregăteau în lumea arabă.

Ulterior, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și-au coordonat utilizarea puterii financiare și militare în Golf, în regiunea MENA și în Cornul Africii. Astfel, au sprijinit activ monarhiile din Iordania și Bahrain, atât financiar, cât și militar, dar s-au implicat și în lovitura de stat condusă de generalul Abdel Fattah al-Sisi împotriva președintelui egiptean Mohamed Morsi (2013).

De asemenea, de comun acord, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au impus o blocadă Qatarului, menită să izoleze țara din cauza legăturilor sale cu Iranul și a agendei independente de politică externă. În fine, împreună au inițiat o intervenție militară devastatoare în Yemen, cu scopul de a răsturna guvernul condus de rebelii houthi.

Dar rivalitatea politică a scos la iveală ruptura iremediabilă dintre cei doi. Când EAU a încercat să preia Insulele Socotra (Golful Aden) și să controleze Strâmtoarea Bab al-Mandeb, în Marea Roșie, Riadul a înțeles mesajul. MBS a contracarat cu planuri privind asigurarea stabilității politice și a securității regionale de-a lungul coastei Mării Roșii (obiectivul geopolitic Vision 2030, prezentat și lui Xi Jinping, în decembrie).

EAU, amenințate că vor fi „următorul Qatar”

În primăvară, la o întâlnire privată cu jurnaliștii, ținută la palatul său, Mohammed bin Salman a vorbit (neoficial) despre fricțiunile cu vecinii din Emirate. Printre altele, el a dezvăluit că a trimis la Abu Dhabi „o listă de cereri”. Potrivit Wall Street Journal, dacă EAU nu va respecta ce i-a cerut Riadul, MBS va lua „măsuri punitive”.

Se pare că prințul moștenitor al Arabiei Saudite le-ar fi spus jurnaliștilor că „va fi mai rău decât ceea ce am făcut cu Qatarul” – Riadul a întrerupt relațiile diplomatice timp de mai bine de trei ani și a impus o blocadă economică micului stat din Golful Persic.

Rivalitatea dintre Abu Dhabi și Riad se extinde în mass-media, cultură și artă, fiecare căutând să își consolideze superioritatea față de cealaltă tabără prin exercitarea puterii. Mulți văd o rivalitate personală, hrănită în special de ambițiile peste așteptări ale prințului moștenitor saudit, care insistă să submineze rolul și poziția EAU atât la nivel regional, cât și internațional.