Oprirea termocentralelor pe cărbune se dovedește a fi o măsură antiromânească, atâta timp cât în locul acestora nu a apărut nimic. Fotovoltaicele impuse de Comisia Europeană au contribuit la sistemul energetic național cu doar 3%. Colapsul încă nu s-a produs pentru că economia țării s-a prăbușit atât de mult, încât, anul trecut, s-a ajuns la cel mai scăzut consum de energie din ultimii 10 ani.
Mult zgomot pentru nimic. Cam așa ar putea fi interpretat celebrul PNRR, care tot anunță investiții majore în capacități de energie regenerabilă. În 2023, fotovoltaicele au produs doar 3% din energia intrată în sistemul energetic național, semn că ritmul de apariție a noilor capacități este extrem de scăzut. Eolianul a rămas și el cam la aceleași capacități de producție, cu un aport ceva mai mare, de 13%. Cărbunele a reprezentat 14% din totalul producției de anul trecut, hidrocarburile, 17%, nuclearul, 20%, iar hidroenergia, 32%.
Producția de energie în 2023 a fost de 56,64 TWh, iar consumul, de 53,39 TWh. Față de 2022, cea mai importantă creștere de producție a fost înregistrată de hidroenergie, cu 30,6%, urmată de eolian, cu 7,95 % , de fotovoltaice, cu cu 6,7 %, și de nuclear, cu 0,9%. În schimb, cea mai semnificativă reducere a producție a fost raportată la biocombustibil, cu 30,85%, la cărbune, cu 22,5%, și la hidrocarburi, cu 9,75%, potrivit datelor centralizate de dr.ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara.
Tot comparativ cu 2022, anul trecut producția a fost mai mare cu 2,6% ( 56,64 TWh față de 55,17 TWh ), iar consumul a fost mai mic cu 5% ( 53,39 TWh față de 56,23 TWh ). Soldul în 2023 a fost de minus 3,25 TWh (exportator net), față de 1,05 TWh în 2022 (importator net).
Cel mai mic consum din ultimii 10 ani
Datele statistice arată că în 2023 România a avut cel mai mic consum din ultimii 10 ani. La hidroenergie, care a avut o producție de 18,36 TWh în 2023, cea mai mare valoare a fost înregistrată în 2014, 18,78 TWh, iar cea mai mică, în 2022, 25,5%, exact în anul în care prețurile la energie au explodat, atingând niveluri halucinante.
Eolianul a atins valoarea maximă în 2023, 18,78 TWh și cea minimă în 2014, 5,62 TWh, iar fotovoltaicul, în mod similar, a avut un maxim de 1,46 TW în 2023 și un minim de 0,86 TWh în 2014. La hidrocarburi, care includ păcura și gazele naturale, valoarea maximă a fost atinsă în 2021, cu 10,72 TWh, iar cea minimă, în 2014, cu 7,89 TWh. În ce privește cărbunele, valoarea maximă a fost înregistrată în 2015, când s-au produs 18,38 TWh, iar cea minimă, în 2023, când s-au produs doar 8,17 TWh.
”În ultimii 10 ani, hidroenergia, o sursă de energie electrică fundamentală în SEN, cu contribuție procentuală cuprinsă între 23% și 32%, valoarea medie a fost de 27,7% . Suplimentar, față de producția în sine, prin grupurile hidro, se asigură stabilitatea SEN (statică și dinamică), precum și Servicii Tehnologice de Sistem. La eolian, valoarea medie pe cei 10 ani a fost de 11%, la fotovoltaic, de 2,2%, iar la biocombustibil, de 0,8%”, notează dr. ing. Nicolae Codreanu.
Ce mai avem?
La data de 1 ianuarie 2024, România avea o putere instalată brută de 18.210,47 MW, o putere disponibilă brută de 16.980,97 MW și o putere netă de 16.310,76 MW. Pe tip de surse, puterea netă este de 10.857 MW regenerabile, 1.300 MW nuclear și 4.154 combustibili fosili. Dacă ne raportăm la surse net zero (fără sau cu emisii reduse de dioxid de carbon), atunci puterea netă este de 12.157 MW surse net zero și de 4.154 MW combustibili fosili. Numărul total al prosumatorilor era, în prima zi a acestui an, de 101.605, cu o putere totală instalată de 1.299 MW. În ce privește capacitatea bateriilor de stocare la nivelul SEN, aceasta era de doar 14 MWh.