Consiliul Fiscal atrage atenția că veniturile suplimentare de 19 miliarde de lei, cuprinse în construcția bugetului pe 2024, nu pot fi luate în calcul, astfel că deficitul pe anul viitor ar putea atinge 6,4% din PIB. Având în vedere experiența anilor anteriori, creșterea eficienței colectării, reducerea evaziunii fiscale și digitalizarea administrației fiscale, anunțate de Guvern, nu sunt de ajuns pentru o majorare concretă a veniturilor bugetare.
Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2024 aruncă în aer estimările Guvernului de încasări suplimentare doar din anunțata digitalizare a ANAF.
Potrivit informațiilor transmise instituției de Ministerul Finanțelor, la fundamentarea veniturilor bugetare pentru anul 2024 au fost luate în calcul, pe de o parte, venituri suplimentare preconizate a se încasa ca urmare a digitalizării ANAF, în cuantum de 10,5 miliarde lei, respectiv sume în valoare de 8,5 miliarde lei provenind dintr-o anticipată creștere a eficienței colectării și reducere a evaziunii fiscale. În structura veniturilor bugetare, cele 8,5 miliarde lei sunt distribuite astfel: impozit pe profit (+0,6 mld. lei), impozit pe salarii și venit (+0,5 mld. lei), TVA (+3,2 mld. lei), accize (+1 mld. lei), contribuții de asigurări (+2,2 mld. lei) și venituri nefiscale (+1 mld. lei).
”În total, sumele preconizate a se încasa din aceste surse au o dimensiune substanțială, reprezentând 19 miliarde lei (circa 1,1% din PIB). Instituția noastră a subliniat în numeroase rânduri că nu este prudentă includerea ex-ante în construcțiile bugetare a unor venituri suplimentare ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării, reducerea evaziunii fiscale și digitalizarea administrației fiscale.
Astfel, principiul responsabilității fiscal impune Guvernului să gestioneze politica fiscal-bugetară în mod prudent, iar o cuantificare ex-ante a eventualelor venituri suplimentare generate de reformarea și digitalizarea ANAF nu este posibilă, deoarece nu există un istoric de performanță care să poată fundamenta asemenea calcule”, se arată în Opinia Consiliului Fiscal.
Risc major de deficit bugetar
Luarea în considerare a acestor sume suplimentare semnificative reprezintă un risc major pentru deficitul bugetar, avertizează Consiliul Fiscal, iar istoricul ultimilor ani referitor la îmbunătățirea efectivă a colectării veniturilor nu oferă o perspectivă optimistă privind materializarea unor sume încasate suplimentar evoluției anuale a agregatelor macroeconomice.
Totodată, îmbunătățirea colectării are loc, de regulă, în contextul unor reforme profunde ale administrației fiscale, care necesită schimbări legislative, precum și resurse financiare, umane și de timp însemnate.
”Ambele bugete din ultimii doi ani au inclus în proiecția veniturilor bugetare sume având drept sursă creșterea eficienței colectării în cuantum de 10,65 miliarde lei în anul 2022, respectiv, de 8,7 miliarde lei în anul 2023. Cu toate acestea, execuțiile bugetare din acești ani nu au indicat o evoluție a veniturilor care să depășească semnificativ evoluția bazelor macroeconomice relevante și care să poată fi clar atribuită unei ameliorări a eficienței colectării. Mai mult, evoluția încasărilor din anul curent relevă neîndepliniri importante ale țintelor bugetate pentru majoritatea categoriilor de venituri, fiind foarte improbabilă materializarea, chiar și parțială, a veniturilor suplimentare de 8,7 miliarde de lei incluse în construcția bugetară de la începutul anului”, mai precizează Consiliul Fiscal.
6,8% din PIB
Cele mai recente date privind execuția bugetară a anului 2023 arată că deficitul bugetar cash ar depăși cu 39-40 miliarde de lei ținta stabilită prin bugetul inițial (4,4% din PIB), ajungând în apropierea nivelului de 6,8% din PIB.
Însă, în contextul subexecuției semnificative a cheltuielilor de capital, există premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 să se situeze în jurul valorii de 6% din PIB, semnalează Consiliul Fiscal. Totodată, pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, construcția bugetară pentru anul 2024 este compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB.
”Este nevoie de continuarea reformei fiscale, care să corecteze un regim fiscal profund inechitabil (prin scutiri și portițe), ce este rezultat și al capturării politicii fiscale de grupuri de interese. În același timp, trebuie să se colecteze mult mai bine; ANAF are nevoie de o revoluție în acest sens, ce implică nu numai digitalizare. Trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală și optimizările fiscale”, se mai arată în Opinia Consiliului Fiscal.