Comisia Europeană a reușit să-și impună, la nivelul UE, Regulamentul (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice. Practic, Regulamentul transformă Comisia într-un nou FMI, care va supraveghea și va impune măsuri economice și sociale în statele membre care au deficit bugetar de peste 3%, cum este și România. Practic, finanțele țării și cheltuielile publice vor fi controlate de Bruxelles.
După ce a împins întreaga UE într-o prăpastie economică din care cu greu va mai putea ieși vreodată, Comisia Europeană s-a erijat într-un nou FMI și vine acum să supravegheze finanțele naționale ale statelor membre.
Falimentul încă nedeclarat al UE a fost cauzat de ambițiile nebunești ale conducerii Comisiei Europene de a implementa, doar pe teritoriul Uniunii, un Green-Deal cu zero emisii de CO2, pentru a stopa încălzirea (sau răcirea, după cum s-a văzut anul trecut) globală. A doua lovitură a fost dată de măsurile aberante din pandemia OMS, care au închis, efectiv, economiile statelor UE. Iar ultima, care s-a dovedit fatală, a fost implicarea de neînțeles în sprijinirea unei țări din afara Uniunii Europene și ruperea relațiilor economice cu Federația Rusă, mai exact, tăierea deliberată a accesului la resurse energetice ieftine.
După toate acestea, Comisia Europeană vine și spune că vrea să salveze economiile UE, impunând un control strict al finanțelor naționale, în țările care au deficite bugetare de 3% și datorii de peste 60% din PIB. La capitolul deficit bugetar și chiar și datorii externe, pentru că ritmul amețitor în care Guvernul se împrumută anunță dezastrul, România este cap de listă în vizorul Comisiei Europene. Astfel, statele aflate în această situație vor fi obligate să elaboreze un plan fiscal-structural național pe termen mediu. Un singur indicator operațional, și anume cheltuielile primare nete, va servi drept bază pentru supravegherea fiscală, susține Comisia Europeană.
Prăbușire ireversibilă
România a fost obligată de UE, cu ajutorul unor guverne servile, să ia măsuri împotriva intereselor naționale. De la liberalizarea pieței energiei, reforme anti-dezvoltare din PNRR, vânzarea acțiunilor la companiile de stat, cumpărarea unei cantități uriașe de vaccinuri Covid, sumele enorme donate Ucrainei și până la închiderea unei părți importante a sistemului energetic, România s-a îndreptat cu pași repezi către o prăbușire ireversibilă.
FMI a dat o fugă pe la București și ne-a transmis că situația economică este atât de gravă, încât trebuie introdusă taxa de carbon pe transport și încălzirea locuințelor chiar mai înainte ca măsura să se generalizeze în UE. Regulamentul conceput de Comisia Europeană va veni cu ordine stricte de la Bruxelles, pe care Guvernul României va trebui să le execute.
”Pentru statele membre cu un deficit public de peste 3% din PIB sau cu o datorie publică mai mare de 60% din PIB, Comisia va emite o traiectorie de referință specifică țării. Această traiectorie va oferi statelor membre îndrumări pentru a-și pregăti planurile și va asigura că datoria este plasată pe o traiectorie plauzibilă descendentă sau rămâne la niveluri prudente. Comisia va înființa un cont de control pentru a înregistra abaterile de la calea fiscală convenită. Atunci când soldul contului de control depășește un prag numeric și datoria statului membru depășește 60% din PIB, Comisia va pregăti un raport pentru a evalua dacă ar trebui deschisă o procedură de deficit excesiv. Nerespectarea angajamentelor de reformă și investiții convenite ar putea duce la scurtarea unei perioade de ajustare fiscală”, se arată în Regulamentul UE.
Alte reforme
Statele membre cu deficit mare și nivel ridicat al datoriei publice vor fi obligate să emită planuri structurale fiscale pe termen mediu, care vor fi evaluate de Comisie și aprobate de Consiliu, pe baza criteriilor comune ale UE. Planurile vor conține obiective fiscale, reforme și investiții prioritare, precum și măsuri de abordare a oricăror posibile dezechilibre macroeconomice în timpul unei perioade de ajustare fiscală. ”Noul cadru introduce supravegherea bazată pe risc, care diferențiază statele membre în funcție de situația fiscală individuală. Această abordare va adera la un cadru comun transparent al UE, susținut de garanții pentru a se asigura că datoria este pusă pe o traiectorie descendentă (garanția de sustenabilitate a datoriei) sau va oferi o marjă de siguranță sub valoarea de referință a deficitului din tratat de 3% din PIB”, mai precizează Comisia Europeană.