Burduja a bătut palma cu americanii. Cade și ultima centrală din Valea Jiului

Sebastian Burduja începe să semene din ce în ce mai mult cu predecesorul său, Virgil Popescu: dușman al termocentralelor pe cărbune și prieten al americanilor. Actualul ministru al Energiei a decis desființarea ultimei centrale din Valea Jiului care mai funcționa pe cărbune, deși în Ordonanța decarbonizării și în PNRR, centrala de la Paroșeni ar fi trebuit să funcționeze până în 2030.

Rezervele de huilă din Valea Jiului ar ajunge pentru consum în termocentrale pe o perioadă de 100 de ani. Cu toate acestea, singura termocentrală din Valea Jiului, cea de la Paroșeni, care produce în bandă 150MW, funcționează doar două zile din cele șapte ale săptămânii, din lipsa cărbunelui. Autoritățile române au refuzat, în ultimii 30 de ani, să mai investească în retehnologizarea utilajelor din cariere, astfel că extracția cărbunelui se face cu costuri uriașe.

Chiar și așa, în cazul centralei Paroșeni, exista varianta importurilor de huilă, la prețuri rezonabile, însă Ministerul Energiei a blocat această soluție, tocmai pentru a crea senzația inutilității centralei. Și asta în condițiile în care modernizările făcute cu ceva ani în urmă au permis obținerea avizului de mediu pentru aceasta. În PNRR și în Ordonanța decarbonizării, centrala de la Paroșeni urma să se închidă ultima, în 2030.

”Conform Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, aprobat de către Comisia Europeană prin Decizia C(2022) 553 final din 26 ianuarie 2022, pentru care s-a obţinut finanţare din Fondul de Modernizare în valoare de 897 milioane euro, cu participarea Complexului Energetic Oltenia vor fi realizate noi investiţii în capacităţi pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie, după cum urmează: a) 2 grupuri pe gaze naturale „ready for hydrogen” de tip CCGT, cu o capacitate totală de 1.325 MW: – Işalniţa: 850 MW – cu punere în funcţiune în 2026 și Turceni 475 MW – cu punere în funcţiune în 2026, precum și 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW – până în 2024. Capacitatea de producere a energiei electrice pe bază de huilă din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, respectiv grupul energetic Paroşeni 4, cu o putere instalată de 150 MW, va asigura, până la finalul anului 2030, neutralizarea huilei rezultată ca urmare a lucrărilor de punere în siguranţă a zăcămintelor de huilă”, se arată în Ordonanța decarbonizării.

Nimic în loc

Până în prezent, s-au tot închis grupuri pe cărbune și nu s-a deschis absolut nimic. Mai grav este că niciunul dintre proiectele anunțate de autorități nu a demarat în niciun fel, astfel că pericolul unui colaps al sistemului energetic devine iminent. Transelectrica atrăgea atenția că există un risc major în faptul că marile proiecte finanțate din PNRR sunt derulate de companii străine, fără niciun control din partea statului român. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, o ține una și bună cu reactoarele nucleare modulare, în ciuda abandonării proiectului de către americani, fără să aibă o direcție clară pentru securitatea energetică a țării. Mai mult, legătura sa strânsă cu interesele americane s-a manifestat recent printr-un anunț șocant.

Centrala Paroșeni iese din sistem, în ce privește producția de energie pe cărbune, și reintră cu biocarburant produs de americani din biomasa din România. În ce privește biocarburantul, acesta are o putere calorică mult mai mică, astfel că producția de energie nu va fi eficientă. În fapt, nicio țară din UE nu utilizează biocarburant pentru producția de energie. Printre dezavantajele cunoscute ale biocarburantului se numără necesitatea utilizării unei cantități mari de apă în procesul producției acestora și  capacitatea calorică scăzută a produsului final.

Memorandum cu dedicație

Ministerul Energiei a anunțat semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” SA și American Bio-Carbon Delaware LLC, care vizează transformarea Centralei termoelectrice de la Paroșeni, situată în Valea Jiului, prin utilizarea biocarburantului produs de American Bio-Carbon din biomasa sustenabilă românească, înlocuind astfel cărbunele tradițional. ”Prin această colaborare strategică, nu doar că ne aliniem la obiectivele europene de decarbonizare și sustenabilitate, dar reușim să oferim noi perspective economice și sociale pentru Valea Jiului. Suntem mândri să lucrăm alături de partenerii noștri americani, pentru a transforma un sector istoric într-unul inovator și ecologic”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.