Avocatul Poporului, pus la colț de CCR. Undă verde pentru construcția celor 10 hidrocentrale

Demersul de neînțeles al Avocatului Poporului, care a vrut să suprime, prin intermediul CCR, construcția celor 10 hidrocentrale, s-a finalizat cu un eșec de proporții. Curtea Constituțională a respins definitiv atacul inițiat de Avocatul Poporului, considerând că proiectele din domeniul energiei sunt, într-adevăr, de interes public major, și că pot fi exceptate de la evaluarea impactului asupra mediului.

Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului, constatând că Legea privind aprobarea OUG nr. 175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.

Avocatul Poporului, care s-a erijat într-un ONG de mediu, a atacat la CCR faptul că actul normativ ar fi încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva modalității alese de legiuitorul delegat pentru stabilirea situațiilor excepționale, în sensul art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Astfel, legiuitorul primar, prin dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292/2018, a stabilit în mod imperativ că autoritatea competentă să stabilească situațiile excepționale în care un anumit proiect este exceptat de la dispozițiile privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului este autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, mai exact Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și nu Guvernul, a susținut Avocatul Poporului.

Totodată, instituția a arătat că amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești face parte din Parcul Național Defileul Jiului, fiind zonă de conservare specială, unde sunt excluse orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice formă de folosire a terenurilor, incompatibilă cu scopul de protecție și conservare.

Criticile, desființate pas cu pas

Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea a constatat că actul normativ a fost emis ca urmare a necesității de dezvoltare de noi capacități de producție a energiei electrice, în contextul crizei energetice generate de presiunea geopolitică și de situația conflictuală din Ucraina, care au determinat lansarea planului de măsuri REPowerEU al Comisiei Europene, având ca scop asigurarea independenței Europei față de importurile de combustibili fosili din Rusia. În acest context, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a adoptat Hotărârea nr. 169 din 25 octombrie 2022 privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României pentru asigurarea securității în domeniu prin adaptarea operativă și dezvoltarea de noi capacități de producție energetice, hotărâre prin care, inter alia, s-a dispus adoptarea măsurilor necesare pentru punerea sa în aplicare și au fost identificate proiectele de investiții necesare pentru asigurarea rezilienței energetic. ”Aceste proiecte au fost exceptate de la aplicarea prevederilor Legii nr. 292/2018 prin dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022 și se regăsesc în anexa la ordonanța de urgență menționată”, se arată în Decizia CCR.

Legea este clară

Analizând susținerile autorului obiecției de neconstituționalitate și actele normative incidente, Curtea a observat că art. 5 din Legea nr. 292/2018 prevede două cazuri în care nu sunt aplicabile dispozițiile acestui act normativ: pentru proiectele sau părțile proiectelor care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență și în situații excepționale, care pot fi proiecte de interes național. ”Tocmai această exceptare, și nu instituirea de situații excepționale per se, a fost elementul determinant care, pentru a se asigura promovarea investițiilor și impulsionarea proiectelor energetice aflate în stadiu avansat de execuție, a impus adoptarea unui instrument de reglementare mai energic, respectiv a unui act normativ cu putere de lege în locul unuia care să provină de la autoritatea publică centrală pentru protecția mediului”, se mai precizează în Decizia Curții Constituționale.