Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, actualizat de Ministerul Energiei, prevede o înjumătățire a producției de hidroenergie până în 2030. Aceasta va fi înlocuită cu alte surse regenerabile variabile, cerute de Comisia Europeană, și anume fotovoltaice și eoliene. Totodată, lemnul folosit în sobe pentru încălzire va fi și el redus drastic, fiind impuse pompele de căldură, care au costuri de funcționare prohibitive.
Hidroenergia, cea mai curată sursă de energie de pe planetă, a căzut în dizgrația Comisiei Europene. Astfel, România a fost obligată să reducă ponderea hidro în consumul final brut de energie în 2030 cu aproape 50% față de anul 2020. Locul acestei surse stabile va fi luat de fotovoltaice și eoliene, care au un randament scăzut, dat fiind că depind de condițiile meteorologice și sunt absolut imprevizibile.
Potrivit versiunii actualizate a Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, pentru atingerea obiectivului privind ponderea SRE în sectorul energiei electrice, elementul decisiv îl va reprezenta construirea de noi capacități solare și eoliene. Ca urmare, ponderea energiei electrice generate de hidrocentrale în consumul final brut de energie din SRE va scădea de la aproximativ 64% în 2020 la 35% în 2030. Pe de altă parte, energia eoliană va avea cea mai mare pondere, aproximativ 37%, urmată de cea solară, cu o pondere de aproximativ 24% în consumul final brut de energie.
Aceste ținte vor fi atinse prin construirea și punerea în funcțiune, până în 2050, a unei capacități totale instalate de centrale solare de aproximativ 30,5 GW (atât la sol, cât și pe acoperișuri) și a unei capacități totale instalate în centrale eoliene de aproximativ 16 GW, susține Ministerul Energiei. În traiectoria estimată a SRE în consumul final brut de energie, hidroenergia deja a scăzut în consumul final brut de energie de la 63,9% în 2020, la 55,9% în 2023.
Se reduce încălzirea pe lemne
Pentru a atinge ținta pentru ponderea SRE în consumul final brut de energie din sectorul încălzire și răcire pentru 2030 este necesară înlocuirea biomasei cu tehnologii curate, arată Ministerul Energiei. Deși biomasa este considerată o sursă regenerabilă, există un plan pentru reducerea folosirii acesteia în anii următori. Această reducere este determinată de necesitatea de a nu afecta nivelul de absorbție al sectorului LULUCF și, pe de alta, de dorința de a nu crește nivelul de emisii cauzate de procesele de ardere a biomasei.
”În acest sens, este prevăzută scăderea ponderii biomasei în consumul final brut de energie din sectorul încălzire și răcire de la 97% în 2020 la 64,3% în 2030. În același timp, ponderea pompelor de căldură, considerate, de asemenea tehnologie regenerabilă, va ajunge la 25,1% în 2030”, se precizează în Planul național.
Tot cu reactoarele modulare
Ministerul Energiei a anunțat că obiectivul pentru 2030 este atingerea unei capacități instalate de producție a energiei electrice de 30,4 GW, marcând o creștere de 47% față de 2019. Din această capacitate proiectată pentru 2030, aproximativ 76% va proveni din SRE, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică. Obiectivele de securitate energetică vizează în principal creșterea producției interne de energie, precum și diversificarea surselor de import pentru diverși combustibili. În ceea ce privește producția de energie electrică, România urmărește menținerea mixului său energetic diversificat, reducând în același timp emisiile de GES prin creșterea susținută a capacităților de producție din SRE. ”Până în 2030, obiectivul României este să construiască centrale nuclearoelectrice folosind tehnologie de tip Small Modular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW. În plus, tot până în 2030, este vizată construirea de centrale electrice în tehnologie Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (CCGT), alimentate cu gaz natural, cu o capacitate totală instalată de 2,6 GW și centrale în cogenerare (CHP) cu capacitate totală instalată de 947 MW de asemenea alimentate cu gaz natural”, se mai arată în Planul național.