Au distrus degeaba economia. România și-a atins acum 5 ani ținta de decarbonizare pentru 2030

Închiderea termocentralelor pe cărbune, care, efectiv, a prăbușit economia, din cauza lipsei capacităților de producție, a fost un act de trădare națională. În Raportul de țară privind clima și dezvoltarea în România, din octombrie 2023, Banca Mondială arată, cu subiect și predicat, că România și-a atins ținta de decarbonizare pentru 2030 încă de acum 5 ani. Presiunile care se fac în prezent asupra țării sunt pentru obiectivele care trebuie îndeplinite peste 27 de ani.

Discursurile obsesive ale politicienilor din țara noastră și ale Comisiei Europene, în care România este criticată dur pentru neîndeplinirea planurilor de decarbonizare, au fost doar o manipulare grosolană. Și asta pentru că România și-a îndeplinit, încă de la începutul anului 2019, ținta de decarbonizare pentru 2030.

Mai mult, România este responsabilă doar pentru 3% dintre emisiile de carbon de pe întreg teritoriul Uniunii Europene, în condițiile în care ocupă locul 6 ca populație și locul 9 ca suprafață. Potrivit Raportului de țară privind clima și dezvoltarea al Băncii Mondiale, din octombrie 2023, România deja și-a redus emisiile din 1990 în 2018 cu 53,2 la sută, ceea ce înseamnă că mai era nevoie doar de o reducere de încă 3,9 la sută pentru a îndeplini obiectivele „Fit for 55” în 2030. Scăderea emisiilor s-a accentuat ulterior, pe fondul unei prăbușiri continue și ireversibile a economiei din 2020 până în prezent și a închiderii accelerate a termocentralelor pe cărbune, care a transformat România dintr-un exportator net de energie, într-un importator net, cu consecințe dramatice asupra prețurilor la energie. Deși mai sunt 7 ani până în 2030, cu obiectivele de decarbonizare deja atinse pentru acel an, presiunile se fac acum ca România să se sacrifice total și să înceapă atingerea obiectivelor de decarbonizare pentru 2050, mai exact, cu 27 de ani înainte de termen.

Pericol de creștere a nivelului de trai

Succesul timpuriu înregistrat în reducerea emisiilor va trebui urmat de eforturi foarte hotărâte de decarbonizare, acum și pe termen mediu, fiind necesare acțiuni la nivelul întregii economii, susține Banca Mondială.

”Deși s-au realizat deja progrese satisfăcătoare în reducerea emisiilor în România, acestea s-au datorat, în mare parte, unor schimbări structurale la nivelul economiei în epoca post-comunistă. Cu o economie în curs de extindere și standarde de trai din ce în ce mai bune (care aduc, de exemplu, o creștere în ceea ce privește consumul de materiale și deținerea de autovehicule), există amenințarea reală ca emisiile actuale să crească, în loc să fie îndeplinite planurile actuale aferente Net0@2050. Decarbonizarea necesară va trebui să se facă la nivelul întregii economii, necesitând o creștere a eficienței energetice în toate sectoarele și o îndepărtare de utilizarea combustibililor fosili”, se precizează în Raportul Băncii Mondiale. Potrivit acestuia, atingerea țintei Net0@2050 va aduce provocări substanțiale, necesitând acceptare la nivel politic și din partea populației, fiind  nevoie de reduceri importante de emisii în sectoare dificil de schimbat și de o reducere suplimentară a emisiilor cu 96 %, chiar și dacă este atinsă ținta „Fit for 55”.

Doar 7% hidroenergie

Raportul Băncii Mondiale mai arată că, pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și a atinge Net0@2050, 47 % din generarea de energie electrică ar urma să provină din surse solare și eoliene până în 2050, în contextul parcurgerii rutei către emisii net zero, iar încă 7% vor proveni din hidroenergie, 5% din hidrogen verde și unu la sută din alte surse regenerabile, astfel încât procentul de energie din surse regenerabile să ajungă la 60%. ”Toată generarea pe bază de cărbune va fi eliminată treptat începând cu 2032, iar după 2030 se proiectează adăugarea limitată de generare pe bază de energie nucleară, reprezentând 13 la sută din generare până în 2050. Până la jumătatea deceniului 2030, va trebui implementată și extinsă rapid captarea, utilizarea și stocarea carbonului, pentru a decarboniza generarea de energie electrică pe bază de gaze naturale, care are un rol important în echilibrarea variabilității energiei electrice din surse solare și eoliene, ajungând la un procent de 23 la sută până în 2050. Restul de 4 la sută va fi acoperit din importuri de energie electrică”, se mai specifică în Raport.