Au dat-o pe față. Gazele din Marea Neagră nu sunt pentru piața internă

Vestea că OMV Petrom Petrom a dat în judecată România la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris și cere noi reglementări în Legea offshore a venit ca un trăznet, mai ales că tocmai se declarase comercial zăcământul și urma să înceapă demersurile pentru exploatare. Dian Popescu, fostul consilier al ministrului Energiei, ne spune însă că vestea nu este nicio noutate, acțiunea împotriva statului român fiind intentată acum câteva luni. Actuala lege offshore nu impune piedici reale pentru exportul întregii cantități de gaze extrase, însă OMV vrea mai mult.

După toate concesiile făcute prin modificarea Legii offshore, compania austriacă OMV nu este pe deplin mulțumită, astfel că a dat în judecată statul român la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, solicitând noi reglementări în actul normativ. Potrivit actualei legi offshore, OMV   are dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceștia. Prin excepție, Guvernul, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, poate introduce restricții temporare de preț și vânzare pentru cantitățile necesare în vederea asigurării consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică destinată populației, precum și a celor necesare îndeplinirii obligațiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate prevăzute de reglementările europene. Totodată, cantitățile comercializate vor fi oferite în prealabil spre vânzare, cu prioritate, statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, care va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepția acestei oferte, iar în situația în care cantitățile oferite prioritar către ANRSPS sunt comercializate către terți, prețul de vânzare al gazelor naturale nu va fi mai mic decât prețul oferit către această instituție. Aceste prevederi sunt însă doar excepții, care, la cât de slugarnice sunt autoritățile române, nu s-ar fi aplicat vreodată. Dar, cel mai probabil, calculul OMV a fost făcut, la fel ca și în cazul forțării prelungirii acordului de explorare cu 15 ani cu 3 ani înainte de termen, în eventualitatea schimbării puterii politice.

Ce facem cu Bahamas?

Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei, ne spune că, până la declararea ca zăcământ comercial, licența OMV a expirat de două ori, iar statul român ar fi trebuit să le ia zăcământul. ”Mai este însă o problemă. Marcel Ciolacu, după ce s-a întâlnit cu cei de la OMV, ar trebui să se ducă puțin și în Bahamas, pentru că Romgaz a cumpărat cu un miliard de dolari de la Exxon o firmă din Bahamas, care deține participația de 50% pentru perimetrul Neptun. Deocamdată nu s-a făcut transferul juridic în România, probabil că trebuie să mai plătească, pe lângă cei un miliard și aproape o sută de milioane de dolari, impozite și taxe pe acolo. Iar Bahamas este offshore, deci statul român are banii în offshore, cam ciudat, deci”, ne-a declarat Dian Popescu. Romgaz anunțase anul trecut că intenționează să achiziționeze consultanță juridică în vederea realizării formalităților necesare gestionării calității Romgaz de asociat/acționar al EMEPRL (ExxonMobil Exploration and Production Romania), o societate constituită conform legislației aplicabile în Bahamas (inclusiv încheierea, după caz, a unui contract de agent, necesar, printre altele, emiterii deciziilor corporative ale EMEPRL și gestionarii relațiilor cu autoritatile competente din Bahamas), precum și realizării analizelor necesare adoptării unei decizii corporative cu privire la menținerea sediului EMEPRL în Bahamas/redomicilierea EMEPRL/fuziunea EMEPRL cu altă companie deținută de Romgaz/transferul drepturilor și obligațiilor deținute de EMEPRL către Romgaz sau altă companie deținută de Romgaz, potrivit profit.ro.

Romgaz-ul ar fi trebuit să ia tot perimetrul

Pentru că nici Exxon și nici OMV nu au respectat termenele pentru declararea comercială a zăcământului, statul român ar fi trebuit să ia perimetrele, prin Romgaz, ne spune Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei. ”Le plăteam 1,5 miliarde de dolari pentru cheltuieli, că atât au cheltuit oficial. Potrivit declarației financiare, OMV a cheltuit 750 milioane de dolari, jumătate din participație. Iar Romgaz a plătit peste un miliard de dolari pentru partea Exxon. Cea mai bună soluție ar fi fost însă să nu le ia nici redevențe, nici taxe, ci să împartă producția cu România, eventual un procent de 30% din producție să revină țării noastre”, ne-a precizat Dian Popescu.