Conceptul de autonomie strategică a evoluat deja considerabil. Originar din sfera apărării, a apărut pentru prima dată într-un document oficial al UE în 2013. Apoi a devenit un principiu de politică externă în Strategia globală a UE din 2016, înainte de a se extinde în cele din urmă pe tărâmul economic cu noul angajament al blocului de „autonomie strategică deschisă” în 2020.
Ideea de bază este că europenii trebuiau să poată trăi după propriile legi și să-și apere interesele fără interferență (sau asistență) străină. Cu toate acestea, având în vedere natura cooperantă a UE, luarea deciziilor bazate pe consens și legăturile economice profunde cu restul lumii, acțiunea externă trebuie să atingă un echilibru delicat. Trebuie să fie multilateral atunci când este posibil, dar unilateral când este necesar. Ideal, dar greu de realizat.
Manfred Weber, liderul Partidului Popular European – care se așteaptă să fie cel mai mare grup din Parlament după alegerile UE din iunie 2024– a avertizat că Europa trebuie să folosească lunile următoare pentru a-și spori în mod dramatic apărarea. ”UE trebuie să se pregătească pentru un scenariu în care SUA nu mai apără continentul împotriva Rusiei și a președintelui său Vladimir Putin”, a spus el. Weber îi avertizează pe europeni că venirea lui Trump la Casa Albă prezintă un risc serios ca Europa să se protejeze fără sprijinul Americii. „Trebuie ca UE să fie capabilă să se apere în mod independent. Suntem departe de asta astăzi”, a spus Weber, dar „mai avem o perioadă de timp pentru a aborda acest lucru. Nu trebuie să-l irosim.” Weber a cerut consolidarea unui pilon european de apărare și anume „un sistem de apărare antirachetă pentru Uniunea Europeană” care ne-ar putea proteja de dronele și de rachetele precum cele pe care Rusia le folosește în Ucraina. Apoi avem nevoie de un scut cibernetic. „Avem nevoie de o brigadă de apărare cibernetică pentru Uniunea Europeană. În lumea digitală, ne putem apăra doar dacă lucrăm împreună pentru a evita atacurile hibride, de oriunde ar veni ele, fie că este vorba despre Rusia sau China”, a spus el într-un interviu pentru Politico dat în drum spre Kiev.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia, Putin a făcut în mod repetat amenințări atomice voalate către Occident. UE se bazează în prezent pe umbrela nucleară a SUA – dar cu angajamentul improbabil al lui Trump față de securitatea NATO și a UE „Europa trebuie să construiască descurajarea”, a spus Weber. „Știm cu toții că atunci când războiul pare pierdut vine opțiunea nucleară care este cea cu adevărat decisivă.” Este timpul să vorbim cu Franța: „Ar trebui să acceptăm oferta lui (președintelui francez Emmanuel Macron) și să ne gândim acum la modul în care armamentul nuclear al Franței poate fi, de asemenea, încorporat în structurile europene”, a spus Weber.
Franța are în jur de 300 de focoase nucleare. De fapt Macron a propus în 2020 un dialog referitor la umbrela nucleară dar Germania nu a acceptat niciodată această ofertă. În 2022, Parisul a cerut din nou o discuție cu Berlinul, spunând că oferta era încă pe masă. De asemenea Weber s-a referit la dialogul cu cealaltă putere nucleară a Europe și anume Anglia. La dialogul cu Zelenski de la Kiev, Weber a vorbit despre impotența UE de a livra Ucrainei cele 1 milion de proiectile de proiectile de artilerie (au fost livrate mai puțin de 500.000) în timp ce Coreea de Nord a livrat Rusiei peste 1 milion de obuze. Se pare că Coreea de Nord comunistă a învins Europa. Weber a spus ca este un eșec politic și nu unul industrial și ar trebui să trecem la o economie de război (care însemnă siguranță energetică, alimentară și siguranța asigurării medicamentelor cât și o producție de apărarea consolidată). Poate ar fi trebuit să spună ca eșecul se datorează amândurora.
Un scenariu de război cu Rusia, fără sprijinul Americi, era ceva SF până acum. Dar, în urma invaziei Ucrainei de către Kremlin și cu Trump, mai mult ca sigur candidatul republican la președinție, este o posibilitate cu care se confruntă factorii politici europeni. Este Europa pregătită? Nu. S-a sfârșit Pax Americana ? Nu dar se poate sfârși brusc. UE nu are în prezent un comisar dedicat pentru apărare – în schimb, șeful pieței interne Thierry Breton supraveghează o direcție generală pentru apărare, industrie și spațiu, împreună cu celelalte responsabilități ale sale. Va trebui să vorbim despre un astfel de comisar/portofoliu cât de urgent. Poate un fost general! Manfred Weber și von der Leyen sunt vechi rivali: în 2019, el a fost principalul candidat al PPE la președinția Comisiei, până când Consiliul European a optat pentru Ursula von der Leyen la presiunea lui Macron și Merkel. Acum este rândul lui Weber care s-a opus Green Deal-lui lui Leyen și vrea un ”zid” la granița UE. Îl vor sprijini Meloni și suveraniștii? Vom vedea! Deocamdată Charles Michel a renunțat să mai plece înainte de finalizarea mandatului de Președinte al Consiliului European!
