ANALIZĂ. La ce să ne așteptăm în 2023 – o criză energetică mai mare și de lungă durată, scumpiri și recesiune globală!

Mulți comentatori și-au dat cu părerea pe marginea așteptărilor pe care trebuie să le avem de la anul 2023, iar părerea unanim exprimată este că, dincolo de recesiunea globală așteptată (una, totuși, de scurtă durată), vine o criză energetică mai mare și de lungă durată.

Europa a reușit în decembrie să țină aprinse luminile, dar asta e doar o mică victorie, punctează experții.

Noua normalitate – vine iarna, vine criza energetică

În Occident deja gândurile tuturor încep să se îndrepte către Crăciunul anului 2023, deși mare parte din Europa nici n-a trecut încă peste iarna actuală. Suntem abia la începutul lui ianuarie, iar în Est cel puțin până în martie nu putem vorbi despre o încălzire a vremii.

Dar, așa cum spuneam, mulți încep să vorbească de pe acum despre iarna lui 2023. Concluzia experților consultați de Bloomberg este că provocările pe care le-am avut anul trecut s-ar putea repeta, poate la o scară chiar mai mare. Situaţia la nivelul Uniunii Europene va depinde, în iarna următoare, de cum va fi vremea în lunile ianuarie, februarie şi martie, care va stabili nivelul de consum al gazelor înmagazinate acum.

Martin Young, analist la firma de consultanță în energie Investec, arată că valorile energiei eoliene vor creşte, însă în continuare există nesiguranţă cu privire la producţia de cărbune şi energie nucleară. În plus, efectele actualei crize a gazelor ar putea dura şi mai mult timp.

De exemplu, Investec, una dintre cele mai respectate companii de consultanţă în domeniul energiei, avertizează că preţurile gazelor s-ar putea menţine ridicate până la finalul acestui deceniu, atenție!

Provocările UE – de unde și la ce preț va cumpăra gaze

În 2022, în pofida conflictului din Ucraina, livrările de gaze ruseşti către Europa au continuat, deşi la cote reduse. Dar vara lui 2023 poate aduce închiderea gazoductelor care leagă Rusia de Europa.

În consecință, UE va fi nevoită să importe GNL (pe cale maritimă) din SUA, Qatar şi/sau alte regiuni. Însă, în lume există un număr limitat de nave transportatoare de GNL, iar în Europa, un număr limitat de locuri unde acestea pot acosta. Spania şi Portugalia (plus Marea Britanie) dispun de cele mai mari capacităţi de import GNL, e drept, dar Peninsula Iberică nu are multe gazoducte care să o conecteze de restul Europei, iar terminalele lor sunt puţin spre deloc folositoare pentru ţările UE.

Gazele naturale lichefiate sunt soluția de moment la criza energetică și nicidecum nu rezolvă necesarul de aprovizionare al Europei. Industria, o spun specialiștii și jucătorii din piață, nu „produce” cu GNL. În plus, nu sunt semnale că prețurile vor da înapoi, la nivelul la care se situau în trecut.

Calculele experților sunt simple și arată o realitate dureroasă pentru europeni: pentru că navele transportatoare de GNL pot călători oriunde, Europa va trebui să ofere preţuri mai mari decât alţi cumpărători de pe piață ca să obțină gazele vitale de care are nevoie. Iar Asia, în prezent, în frunte cu forța financiară a Chinei, este cel mai mare cumpărător de GNL din lume.

Cornwall Insight, o altă mare companie de consultanţă în energie din Anglia, se aşteaptă că preţurile gazelor să rămână ridicate până la finalul deceniului.

Predicțiile Wall Street

În cel mai bun scenariu, inflaţia din Statele Unite – încă prima economie a lumii – va scădea în 2023, pe măsură ce presiunile suportate de lanţurile de aprovizionare se vor reduce, iar băncile centrale vor continua să îşi înăsprească politicile monetare. Dar rezultatul acestor politici va consta în primul rând într-o încetinire a economiei (predicție a fondului american de investiţii Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea).

La fel, gigantul bancar elveţian UBS vede intrarea în recesiune a economiei mondiale. Și UniCredit are aceeași prognoză – o uşoară recesiune tehnică în Statele Unite şi Uniunea Europeană, urmată, totuși, de o redresare. În fine, banca britanică Barclays crede că 2023 va fi unul dintre cei mai slabi ani pentru economia globală din ultimele patru decenii.

La capitolul „riscuri”, finanțiștii de pe Wall Street menţionează schimbările negative resimţite la nivel geopolitic, preţurile aflate în creştere şi instabilitatea salarială.