Deși ne așteptam ca autoritățile fiscale să ia măsuri după eșecul taxei de solidaritate în cazul OMV, ANAF a decis să calce în ograda Lukoil, unde era mai simplu, că oricum tot ce e rusesc e pe lista neagră. Între timp, sfidător, OMV a anunțat producție record de energie electrică pe gaze, adică cea mai scumpă de pe piață și cu cel mai mare profit. Acolo însă impozitarea profiturilor nu este o prioritate pentru Guvern.
Dacă se adeveresc zvonurile despre plecarea Lukoil din România, consecințele vor fi extrem de dure pentru economie. Și nu vorbim neapărat despre benzinării, ci despre rafinăria din Ploiești, care este o sursă importantă de venituri la bugetul tot mai sărăcit al orașului. Dar nu-i nimic, poate o ia OMV-ul. În ce privește benzinăriile, dispariția Lukoil va însemna și o reducere gravă a pieței concurențiale, astfel că va trebui să ne așteptăm ca prețurile să fie dictate doar de la Viena. Pe acest fond, al incertitudinii rămânerii Lukoil în România, angajații ANAF s-au gândit să le mai dea o lovitură, să le grăbească plecarea, probabil.
Astfel, Agenția, în urma unei inspecții fiscale, a emis deja o decizie de impunere pentru plata unui impozit suplimentar de 50 milioane de lei pentru profiturile obținute în 2021. Profiturile ar fi provenit din vânzarea de produse petroliere, inclusiv la export, după cum notează profit.ro. Deci, se poate, cum s-ar spune. Ceea ce ne duce cu gândul la întrebarea de ce aceste inspecții fiscale nu s-au făcut niciodată la companiile străine puternice din România, care își optimizează veniturile în așa fel încât impozitele pe profit plătite în România să fie la un nivel simbolic. În ce privește controlul anunțat de ANAF la OMV, pentru a verifica doar dacă se încadrează la plata taxei de solidaritate, acesta nu a fost încă finalizat. Președintele ANAF, Lucian Heiuș, anunțase că verificările vor dura două săptămâni. ”Nişte controale finale nu pot fi făcute în următoarele zile pentru că situaţiile financiare, în România, se finalizează şi se depun la 30 mai, dar cu o probabilitate de 99,9%, în maximum două săptămâni o să pot să spun dacă OMV-ul datorează sau nu această contribuţie de solidaritate, declara acum trei săptămâni Lucian Heiuș.
Mai ușor cu solidaritatea
Pentru că UE a avut grijă să scoată producția de energie din calculul taxei de solidaritate, România nu va beneficia de niciun ban de la austrieci. În fapt, cele mai mari profituri ale OMV au venit din vânzarea de energie electrică produsă pe gazele extrase din țara noastră, energie vândută la cele mai ridicate prețuri. Potrivit datelor oficiale, Centrala electrică de la Brazi, cu o putere instalată totală de 860 MW, a produs anul trecut 5,01 TWh de energie electrică, cea mai mare cantitate de când a fost pusă în funcțiune, acum 10 ani. Având probabil și informații despre cum se va plăti taxa de solidaritate, OMV s-a axat pe producția de energie pe gaze, cea mai scumpă de altfel, pe care țările europene au preferat să o înlocuiască cu energia produsă de regenerabile. În timp de OMV tura la maxim motoarele pentru producția de energie din gaze, ordinele de la Ministerul Energiei pentru Complexul Energetic Oltenia erau de scădere a producției, termocentralele pe cărbune funcționând, în plină criză energetică, la jumătate din capacitate.
S-a anulat verificarea
După ce șeful ANAF anunța cu surle și trâmbițe că va verifica dacă codurile CAEN depășesc 75% din cifra de afaceri și că va veni, ulterior, cu o decizie de impunere, controalele au fost suspendate. Reprezentanții ANAF au transmis apoi că abia după primirea unui răspuns de la Bruxelles vor putea anunța dacă OMV Petrom îndeplineşte condiţiile din Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a introdus în legislaţia naţională directiva europeană care prevede această taxă. Semn că verificarea a fost făcută la Bruxelles și asta a fost de ajuns pentru statul român.