AcasăEconomieAlertă de gradul zero. România a rămas fără energie

Alertă de gradul zero. România a rămas fără energie

Dezastru în sistemul energetic național

Radiografia sistemului energetic național, făcută nu de Guvern sau de Ministerul Energiei, ci de Curtea de Conturi, arată o situație catastrofală în acest sector, cu perspectiva unui colaps total. Analiza inspectorilor confirmă că statul român a avut un comportament de kamikaze, închizându-și capacitățile de producție, fără a construi nimic altceva. Deși au fost alocate sume uriașe așa-ziselor investiții, stadiul de implementare este aproape zero.

Auditul de performanță ”Energia din surse regenerabile și contribuția la asigurarea independenței energetice”, realizat de Curtea de Conturi, scoate la iveală dezastrul guvernărilor din ultimii ani, care au pus la pământ întregul sistem energetic. Și mai grav de atât este că România riscă să piardă toate fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, dat fiind că stadiul investițiilor este aproape zero.

Raportul Curții de Conturi arată că, în perioada 2017-2022, au fost puse în funcțiune noi capacități cu o putere instalată de numai 121,5 MW din care: 12,56 MW în capacități hidroenergetice, 25 MW în capacități pe bază de energie solară fotovoltaică și 83,9 MW în capacități pe bază de hidrocarburi.

Totodată, în aceeași perioadă au fost retrase definitiv din exploatare grupuri energetice cu putere instalată de 4.848 MW. În prima jumătate a anului 2023 au mai fost retrase din exploatare 2 grupuri energetice pe bază de cărbune de 660 MW (CTE Rovinari 3 – 330 MW și CTE Turceni 7 – 330 MW), din care un grup de 330 MW (CTE Turceni 7) se află în conservare în perioada 01.06.2023-31.12.2025. În perioada 2017-2022, retragerea din exploatare a capacităților de producere pe bază de cărbune (-2.680 MW) și hidrocarburi (-2168 MW) nu a fost substituită de punerea în funcțiune de noi capacități pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW).

”România și-a asumat un plan de eliminare a capacităților de producere a energiei din combustibili convenționali, fără a avea la bază o certitudine în ceea ce privește introducerea în sistem a unor noi capacități de producere cu o putere similară și cu un factor de capacitate ridicat”, avertizează Curtea de Conturi.

Ținte imposibil de atins

Pentru a atinge țintele naționale și intermediare privind ponderea energiei produse din SRE stabilite prin PNIESC pentru anul 2030, ca primă etapă intermediară, s-a prevăzut punerea în funcțiune de noi capacități de producție, cu o putere netă de 1.816 MW, în intervalul 2020-2022, din care, capacități ce vor utiliza energia eoliană cu o putere netă de 822 MW și capacități ce vor utiliza energia solară cu o putere netă de 994 MW.

Față de obiectivul stabilit pentru anul 2022 (+ 1.816 MW), capacitatea instalată la nivelul SEN a unităților de producție de E-SRE pe bază de surse eoliene și solare a crescut cu doar cu 11,69 MW în perioada 2020 – 2022, se precizează în raport. Potrivit documentului, față de evoluția înregistrată anterior la nivel național, din punct de vedere al dezvoltării unor noi unități pe bază de surse eoliene și solar fotovoltaice, țintele stabilite prin PNIESC pentru anul 2030 sunt greu de atins în condițiile în care nu este amplificat volumul investițiilor, nerealizarea acestora având un efect negativ asupra nivelului producției de energie electrică din SRE și asupra asigurării independenței energetice.

Totodată, dezafectarea unor capacități de producție a energiei electrice și lipsa punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție a energiei electrice pe bază de SRE, inclusiv a celor de stocare, pot afecta stabilitatea SEN și pot avea un impact negativ asupra securității și independenței energetice a României.

Scăderi majore

Puterea instalată în capacitățile de producere a energiei electrice s-a diminuat considerabil în ultimii 5 ani, respectiv cu 24,6%, în valori absolute de la 24.738,27 MW în anul 2017, la 18.651,56 MW, în anul 2022. Cărbunele, de la o putere instalată de 6.240,27 MW în 2017 a ajuns la o putere disponibilă în 2022 de doar 2.876 MW, hidrocarburile, de la 5.788,94 MW în 2017, la 2.159,14 MW în 2022, iar energia hidro, de la 6.761,19 MW în 2017, la 6.378,91 MW în 2022. De cealaltă parte, eolianul a scăzut de la 3.029,74 în 2017, la 2.998,78 în 2022, iar solarul, de la 1.372,64 MW în 2017, a ajuns la 1.325,95 MW în 2022, potrivit Curții de Conturi.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.