AcasăEconomieAcord păgubos cu Ucraina. România plătește!

Acord păgubos cu Ucraina. România plătește!

Podul ”prieteniei” dintre România și Ucraina, finanțat integral de țara noastră

Pe principiul dacă vrei pod, plătește, Ucraina a semnat un acord cu România prin care permite țării noastre să finanțeze integral studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și construcția unui pod peste Tisa la granița dintre cele două țări. Proiectul de acord fusese aprobat de partea română încă din 2020, după ce se mai făcuseră două studii de fezabilitate pe banii noștri, însă ucrainenii nu au catadicsit să aprobe decât după 3 ani.

pod tisaMinisterul Transporturilor a elaborat un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea Acordului semnat la Kiev în octombrie 2023 pentru construirea unui pod peste Tisa, la granița cu Ucraina. Povestea Acordului este însă una mai complicată. Inițial, proiectul de Acord a fost aprobat de partea română în toamna anului 2020, însă ucrainenii nu au vrut să-l semneze.

Culmea este că refuzul prietenilor noștri ucraineni datează de mult mai multă vreme. Astfel, din textul memorandumului de aprobare a proiectului de Acord din 2020, aflăm că România mai realizase două studii de fezabilitate pentru construcția podului, în valoare de zeci de milioane de euro, în 2009 și 2015, însă ucrainenii ne-au dat cu flit. Din dragoste, bineînțeles.

”În anul 2009, Consiliul Județean Maramureș a realizat Studiul de Fezabilitate privind redimensionarea punctului de trecere frontieră în cadrul proiectului “ GRANIȚA MM – dezvoltarea și managementul infrastructurii de frontieră”. Proiectul a fost preluat de către CNAIR SA de la Consiliul Județean Maramureș, în anul 2015, în vederea revizuirii/ actualizării Studiului de Fezabilitate, studiu care trebuie să prevadă și să dovedească necesitatea și oportunitatea Proiectului în vederea asigurării finanțării. Astfel, C.N.A.D.N.R. S.A. (C.N.A.I.R. -S.A.) a încheiat un Contract de Servicii pentru Revizuire / Actualizare Studiu de Fezabilitate pentru „Pod peste Tisa în zona Teplița din Sighetu Marmației”. Proiectul este desfășurat pe un traseu de 1.200 m (include legătura la DN 18, punctul de trecere a frontierei și podul peste râul Tisa)”, se arată în Memorandumul din 2020.

Ne-au interzis accesul

Podul propriu-zis, cu o lungime de aproximativ 260 m, era proiectat cu poziția de început pe malul românesc la 940 m de intersecția cu DN 18 și se termina la 1.200 m, pe malul ucrainean, se mai preciza în Memorandumul de aprobare a Acordului cu Ucraina din 2020.

”Podul urmează a se lega pe teritoriul ucrainean printr-un drum de legătură de aproximativ 890 m cu infrastructura existentă din Ucraina (H 09). Necesitatea negocierii și semnării cu celeritate a Acordului derivă din imposibilitatea implementării proiectului ca urmare a lipsei accesului viitorului antreprenor în teren – în speță, la piciorul de pod de pe partea ucraineană. Lipsa accesului se transpune în imposibilitatea emiterii ordinului de începere a lucrărilor și respectiv pierderea fondurilor nerambursabile ca urmare a neîncadrării în perioada de eligibilitate a cheltuielilor”, potrivit Memorandumului. Culmea este că Acordul din 2020 prevedea că Guvernul României va asigura finanțarea pentru proiectul preliminar și pentru proiectul tehnic al Obiectivului, podul propriu-zis şi cele două sisteme de infrastructură conexă până la punctele de legătură cu infrastructurile rutiere existente pe teritoriul României şi teritoriul Ucrainei.

Au aprobat după trei ani

Abia după trei ani, ucrainenii au acceptat să semneze Acordul și au permis României să mai cheltuie alte câteva zeci de milioane pentru un nou studiu de fezabilitate al podului și, evident, câteva sute de milioane de euro pentru construcția podului, deși, în mod normal, jumătate din cheltuieli ar fi trebuit să revină celui de-al doilea beneficiar al infrastructurii. Prin Acordul semnat la Kiev în octombrie 2023, se recunosc relațiile de prietenie, cooperare și vecinătate existente între cele două state, precum și nevoia de a construi un nou pod rutier de frontier peste râul Tisa, la granița româno-ucraineană, în zona localităților Sighetu Marmației- Bila Tserkva cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de anul 2030.

”Partea română asigură finanțarea pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru construcția podului rutier de frontieră peste râul Tisa, între localitățile Sighetu Marmației și Bila Tserkva, și a infrastructurii rutiere conexe. Tot partea română va asigura finanțarea construcției podului rutier de frontieră peste râul Tisa la granița de stat ucraineană și română între localitățile Sighetu Marmației și Bila Tserkva și construcția infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul său. Și asta în timp ce Ucraina va asigura doar finanțarea construcției infrastructurii rutiere către podul rutier de frontier peste râul Tisa de pe teritoriul său.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.