„Super Marți” este un etalon important pentru alegerile prezidențiale din SUA. Biden și Trump se apropie de o nouă revanșă în noiembrie. Contestatorul lui Trump, fostul ambasador al ONU Nikki Haley, nu a reușit până acum să fie un obstacol semnificativ în calea fostului președinte către nominalizare, pierzând fiecare stat în alegerile de „Super Marți”.
În ciuda unei manifestări notabile în Vermont, unde l-a învins pe Trump, Haley s-a confruntat cu o concurență dură (scorul între ei este de 751 la 62), deoarece fostul președinte s-a impus în state care ar fi putut înclina balanța în favoarea ei, cum ar fi Virginia și Maine, unde se aflau un număr semnificativ de alegători moderați care au susținut-o anterior în curse primare.
Astfel, presiunile de retragere din competiție asupra ei au revenit în prim plan. Atât Biden, cât și Trump au obținut victorii în mai multe state cheie, inclusiv Texas, Alabama, Colorado, California, Maine, Oklahoma, Virginia, Carolina de Nord, Tennessee, Arkansas, Minnesota și Massachusetts. În plus, Biden a obținut victorii la primarele democrate din Utah, Vermont și Iowa. Există, de asemenea, curse importante pentru Camera Reprezentanților și pentru Senat în California, unde primii doi clasați, indiferent de partid, trec la alegerile generale. Reprezentantul Adam Schiff a ieșit victorios dintr-o ciocnire între democrații de rang înalt care concurau pentru locul în Senat deținut anterior de Dianne Feinstein. În plus, alegerile primare din câteva districte cheie ale Camerei Reprezentanților vor stabili liniile de luptă pentru eforturile de a câștiga controlul acesteia, control deținut de republicani.
Democrații, de asemenea, speră să ocupe un loc în cursa pentru Senatul SUA, în primare, prin reprezentantul Colin Allred, un fost jucător NFL care ar urma să-l întâlnească pe senatorul republican Ted Cruz, pe care partidul îl consideră vulnerabil după ce abia a câștigat realegerea în 2018. Curioasă este însă dorința alegatorului american. Potrivit unui nou sondaj AP-NORC Center for Public Affairs Research, majoritatea americanilor se îndoiesc că fie Biden, fie Trump posedă acuitatea mentală necesară pentru Casa Albă.
În ciuda pozițiilor puternice a lui Biden și Trump în cadrul partidelor lor, datele sondajelor indică faptul că electoratul mai larg nu dorește să se repete alegerile din 2020 la alegerile generale din acest an. Dacă președintele Joe Biden și fostul președinte Donald Trump avansează în vederea asigurării nominalizărilor partidelor lor, mulți alegători nu sunt entuziasmați de o revanșă, după patru ani, între cei doi, în noiembrie. Și încă un fapt. Victoriile lui Trump, oricât de dominante, au scos la iveală vulnerabilități în rândul blocurilor de alegători influente, în special în orașe universitare precum Hanover, New Hampshire, unde se află Colegiul Dartmouth, sau Ann Arbor, unde se află Universitatea din Michigan, precum și în zone cu un număr semnificativ de alegătorii independenți.
Această tendință se extinde și la state precum Minnesota, pe care Trump nu l-a câștigat în timpul performanței sale, altfel dominante, din Super Marți din 2016. Biden se confruntă cu propriile provocări. Sondaje arată că mulți americani, inclusiv majoritatea democraților, nu vor să-l vadă candidând pe președintele în vârstă de 81 de ani. Și totuși există o încredere în rândul staffului său că până la urmă alegatorii sceptici se vor alinia în spatele lui Biden. Curtea Supremă a hotărât luni în unanimitate că fostul președinte Donald Trump poate apărea la buletinele de vot în acest an, deoarece încearcă să revină la Casa Albă.
Curtea a anulat astfel o hotărâre din Colorado care i-a interzis lui Trump să candideze la președinție pe buletinele de vot din Colorado, având în vedere rolul său în revolta de la Capitoliul din 6 ianuarie 2021, în temeiul interdicției să dețină funcții insurecționalilor, după Războiul Civil, conform celui de-al 14-lea amendament la Constituția SUA. Curtea a decis că: permiterea statelor individuale să interzică solicitanții de participare la alegeri ar produce haos. Poate că decizia a fost unanimă, dar au existat multe dezacorduri, scrie Amy Davidson Sorkin de la The New Yorker.
Donald Trump este cel mai acuzat vreodată candidat la președinție. El se confruntă cu 91 de acuzații repartizate pe patru procese, dintre care primul urmează să înceapă în trei săptămâni. El a fost obligat să plătească peste jumătate de miliard de dolari în hotărâri civile împotriva lui. Trump a prezentat ceea ce mulți critici numesc planuri autoritare pentru un al doilea mandat, iar la mitingurile de campanie, face în mod obișnuit declarații inflamatorii despre minorități și imigranți. Trump a afirmat că dacă va recuceri Casa Albă va relua un ordin executiv denumit „Schedule F” (Programul F provine dintr-un ordin executiv al Trump – nu mai este în vigoare – în care zeci de mii de funcționari publici care servesc în roluri considerate a avea o oarecare influență asupra politicii ar fi reatribuiți ca angajați „Anexa F”). Este evidentă furia lui față de FBI și procurorii federali care urmăresc cauze penale împotriva lui, Trump probabil ar viza persoanele legate de acele urmăriri penale.
De asemenea, Trump s-a angajat să „oprească imediat invazia la granița de sud” și să pună capăt imigrației ilegale. Ca parte a acestui plan, el spune că va îndruma imediat Serviciul de imigrare și vamal din SUA să întreprindă cea mai mare operațiune de deportare din istoria Americii. El ar viza oamenii care trăiesc legal în Statele Unite, dar care nutresc „simpatii jihadiste” și ar revoca vizele de studenți celor care susțin opinii antiamericane și antisemite pe care-i va supune unui „screening ideologic” pentru imigranți. Numai vorbesc de poziția lui față de NATO și de unii europeni din Occident. Urmează discursul anual a lui Biden privind starea Uniunii la o sesiune comună a Congresului SUA. Toată Europa îl așteaptă!