2024, între foamete și revoluție fiscală. Omenirea se schimbă din temelii

Anul 2023 deja a trecut, căci ultimele zile rămase din el nici nu mai contează. Toți ochii sunt îndreptați spre 2024, se fac analize, calcule și predicții, care mai de care mai înspăimântătoare. Din păcate, de la an la an vedem că discuțiile nu se învârt decât în jurul unor subiecte teribile – război, secesiune, pandemie. Acum, în 2024, vine rândul foametei să amenințe omenirea.

Preţurile la alimente au explodat în ultimii ani, ceea ce i-a făcut pe fermierii din întreaga lume să cultive și mai multe cereale şi oleaginoase.

Dar, chiar și așa, un fenomen periculos se întrevede. Pe fondul restricţiilor la export (controlate politic) și al trecerii terenurilor agricole sub puterea unor conglomerate (Bill Gates, printre cei mai mari „investitori” în doomeniu), foametea amenință lumea.

În 2024, trag semnalul specialiștii, piețele se vor confrunta cu livrări limitate.

„Foamete”, cuvântul nelipsit din rapoartele ONU

După câțiva ani de creşteri solide, preţurile globale la grâu, porumb şi soia explodează, odată cu blocajul exporturilor din Ucraina (Rusia amenință comerțul pe Marea Neagră) şi a temerilor referitoare la o recesiune mondială. Piața agroalimentară rămâne vulnerabilă la şocuri de aprovizionare şi inflaţia produselor de bază.

„Situaţia pe partea de aprovizionarea cu cereale s-a îmbunătăţit în 2023 graţie unor recolte mai mari în regiunile mari producătoare (n.r. – Rusia, cel mai mare exportator al lumii, a avut surplus de producție). Dar nu am depăşit încă zona de pericol. Avem prognoze negative – Brazilia va produce mai puţin porumb iar China surprinde piaţa prin achiziţii mari de grâu şi porumb de pe piaţa internaţională”, spune Ole Houe, director la firma de brokeraj agricol IKON Commodities, din Sydney, Australia.

În 2024, traderii se aşteaptă ca producţia de orez în Asia să se reducă la jumătate. Se va întâmpla asta în condiţiile în care livrările mondiale de orez deja au fost grav afectat în 2023; India, cel mai mare exportator mondial, a fost nevoită să restricţioneze vânzările.

În timp ce cotaţiile la alte cereale au scăzut în 2023, preţurile la orez au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani.

La grâu, fermierii din Australia, al doilea mare exportator mondial, după Rusia, vor începe în aprilie însămânţările într-un sol uscat, după mai multe luni de căldură intensă, care a redus randamentele la culturile din acest an şi a pus punct unui şir de trei recolte record.

„Situaţia la aprovizionarea cu grâu în 2024 este posibil să se deterioreze comparativ cu sezonul anterior. Motivul este acela că exporturile din partea unor mari ţări producătoare vor fi semnificativ mai mici”, susţin analiştii de la Commerzbank.

De asemenea, și producţia mondială de ulei de palmier ar urma să scadă. Și, din păcate, această veste vine în contextul aşteptărilor referitoare la o cerere mai mare pentru motorină bio şi ulei de gătit.

UE declanșează „Revoluția fiscală” pentru 2024

În același timp, UE declanșează „Revoluția fiscală” pentru 2024.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au ajuns la un acord privind noile reguli fiscale, care vor viza ţinerea sub control a datoriei şi determinarea capacităţii blocului comunitar de a investi în sectoare-cheie, cum ar fi apărarea.

Obiectivul rămâne clar: guvernele trebuie să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB.

Reformele de la Bruxelles vin într-o perioadă în care datoriile publice au ajuns la un nivel record, în urma cheltuielilor masive din timpul pandemiei, și, pe deasupra, blocul comunitar trebuie să cheltuiască și mai mult cu realizarea obiectivelor legate de climă, politică industrială şi securitate.

Noiule reguli fiscale introduc un nivel minim al reducerii deficitului şi datoriei pe care un guvern trebuie să le respecte. De asemenea, se va stabili un ritm lent, dar constant, pentru reducerea deficitului şi datoriei din 2025 încolo.

Acordul va intra în vigoare în mai puțin de o săptămână, de la 1 ianuarie 2024.

Germania nu va mai fi motorul economic al Europei

Cele mai noi previziuni economice arată că Marea Britanie va fi cea mai performantă economie majoră a Europei în următorii ani, reducând decalajul faţă de Germania şi extinzându-şi avansul faţă de Franţa.

Centrul de Cercetare Economică şi de Afaceri (CEBR) a prezis că, în Marea Britanie, creşterea PIB-ului se va situa între 1,6% şi 1,8% în perioada de până în 2038, ceea ce o va ajuta să îşi păstreze poziţia de a şasea economie a lumii, potrivit unei analize Bloomberg.

Prognozele prevăd că Marea Britanie va scăpa de unele probleme economice care durează de ani de zile şi care au avut ca factori Brexitul şi o serie de şocuri, printre care pandemia şi inflaţia în creştere.

Economia Marii Britanii a fost îngreunată de creşterea anemică a productivităţii de la criza financiară încoace, iar în ultimii ani au apărut şi probleme legate de oferta de forţă de muncă. Asta a determinat Banca Angliei să adopte o viziune mai pesimistă asupra perspectivelor de creştere economică ale Regatului Unit în următorii ani.

Conform clasamentului economic mondial pe termen lung, economia Marii Britanii ar creşte mai rapid decât toate cele patru mari economii din zona euro, Franţa, Germania, Italia şi Spania.

În plus, se aşteaptă ca China să depăşească SUA ca cea mai mare economie mondială, cu o dublare a PIB-ului mondial determinată de faptul că economiile în curs de dezvoltare vor recupera decalajul faţă de cele avansate.

Astfel, în viitorul apropiat, China va prelua conducerea „economiei globale”, urmată de SUA, India și Japonia. În top vom regăsi și Brazilia, un alt nume greu din BRICS.