AcasăEconomie14 luni până la explozia facturilor la energie. Autoritățile nu au soluții

14 luni până la explozia facturilor la energie. Autoritățile nu au soluții

Prețurile la energie și gaze vor băga România în faliment

Anul viitor, din aprilie, România se va confrunta cu o explozie a facturilor la energie, având în vedere stoparea plafonării prețurilor. Nicio măsură a Guvernului nu a reușit să pregătească piața pentru o nouă liberalizare, noile capacități de producție fiind instalate doar pe hârtie. În 2025, producția din hidrocarburi va scădea și doar eolianul și fotovoltaicul au premise de creștere, cu influențe în majorarea prețurilor, nicidecum a reducerii acestora.

Se vorbește puțin sau, mai degrabă, deloc despre aprilie 2025, când plafonarea prețurilor la energie, dar și la gaze, va înceta. Cum s-a pregătit Guvernul pentru acest moment fatidic pentru populație, dar și pentru economie? În niciun fel. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, după ce a fabulat cu centralele nucleare modulare falimentare ale americanilor, ne vorbește acum despre lansarea unor proiecte din sectorul regenerabilelor, cele mai multe fotovoltaice și mai puține eoliene. Se știe că fotovoltaicele nu produc mai nimic în sezonul rece, iar eolienele sunt la fel de inconstante, chiar dacă produc mai multă energie. Costurile acestei energii variabile sunt enorme, astfel că nu ne putem aștepta la o scădere a prețurilor, ci, eventual, la o creștere progresivă.

Transelectrica atrăgea atenția că puterea disponibilă în fiecare moment a energiei eoliene are valori aleatorii, care pot varia între zero şi puterea instalată, la discreţia factorilor meteorologici. Totodată, performanţele tehnice ale centralelor eoliene în cazul unor perturbaţii în sistem pot fi foarte diferite, volatilitatea şi impredictibilitatea producţiei punând probleme tehnice specifice, a căror rezolvare induce costuri suplimentare pentru echilibrarea balanţei şi pentru funcţionarea sigură a SEN. În fapt, însăși integrarea regenerabilelor într-un sistem proiectat doar pentru energie în bandă înseamnă investiții de miliarde de euro făcute de Transelectrica, bani care se vor regăsi în facturile românilor.

Puterea instalată crește doar pe hârtie

Potrivit Transelectrica, puterea netă disponibilă va crește de la 19.312 MW în 2024, la 21.398 MW în 2025 și la 23.711 MW în 2026. La 1 ianuarie 2024, România avea o putere netă de 15.955 MW și o putere instalată de 18.272 MW, ceea ce înseamnă că, de-a lungul acestui an, se vor mai construi capacități de circa 900 MW. Față de 1.733 MW lignit, capacități existente în prima zi a acestui an, Transelectrica preconizează 1.947 MW, probabil din finalizarea unor grupuri aflate în mentenanță.

La hidrocarburi, avem o majorare de 100 MW, la hidro, de 27 MW, la eolian de 792 MW, iar la fotovoltaice, o majorare pe parcursul anului 2024 de 2.107 MW. Pentru 2025, până la 31 decembrie, nu până în aprilie, când se va sista plafonarea, avem o scădere la hidrocarburi de 152 MW, probabil prin închiderea centralelor pe păcură, la hidro, o creștere de 87 MW, la eolian, o majorare cu 1.150 MW, iar la fotovoltaic, o creștere de 900 MW.

În 2026 ar trebui să intre brusc în sistem 3.279 MW pe gaze. Pe lângă faptul că energia pe gaze este cea mai scumpă din piață, care dă și prețul marginal, centralele pe gaze nu se află nici măcar în fază de proiect. Grupurile de la Mintia se mișcă doar la nivel declarativ, iar cele de la Complexul Energetic Oltenia, unul nici nu are contract semnat, iar celuilalt i s-a prelungit finalizarea (teoretică) până în 2027.

Colapsul energetic, amânat de prăbușirea economică

2023 a fost anul celui mai mic consum de energie din cel puțin ultimii 10 ani. Consumul în economie a scăzut cu 15,5% față de 2021, de exemplu, iar cel al populației, cu 18,3%. Potrivit Institutului Național de Statistică, în perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2023, producţia din termocentrale a fost de 15.976,7 milioane kWh, în scădere cu 3.609,3 milioane kWh (-18,4%). Producţia din hidrocentrale a fost de 17.149,5 milioane kWh, în creștere cu 4.269,4 milioane kWh (+33,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 10.176,5 milioane kWh, în creștere cu 111,3 milioane kWh (+1,1%).

Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-30.XI.2023, a fost de 6.930,3 milioane kWh, în creștere cu 526,5 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.602,3 milioane kWh, în scădere cu 120,1 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.