Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » Stop cadru » Vremuri crude, strepezite

Vremuri crude, strepezite

Autor:

In anul 1771 Louis Sebastien Mercier scoate romanul intitulat „Anul 2440”. Am zis mereu ca mai toate prozele sefe sunt datate, nu poti prevedea cu exactitate viitorul si deseori iti imaginezi lumea destul de aproape si din ce stii tu. Cele mai reusite sunt tot cele omenesti, nu tehnice. E usor sa pui acolo doi roboti, un autovehicul propulsor si locuinte lacustre ! Sau un tren care sa pufaie pe fundul oceanului. Va amintiti utopiile baietilor din anii ‘70 ? Par grotesti acum, cand am trecut si de 1984 al lui Orwell si de anul 2000, iaca, suntem in aproape douazeci-douazeci si parca, pentru noi, lumea nu a prea evoluat, nu s-a miscat din loc sau nu ne dam seama.

 

Apropo de SF; cineva caruia ii displacea profund ast domeniu de frontiera observa ca scriitorii respectivi nu si-au imaginat niciodata materialele plastice si cumplita lor proliferare. Toti trec pe planseu ceea ce au la indemana, cum am vazut recent intr-un clip chinezesc: un computer din plastilina. Si machinele eleftrice sunt tot cu volan si roti, nu-s din abur purtat de vant controlat, precum presul ala din „Mia de nopti”. Ce-o ramane din zbaterea asta netoata de prin imprejurimile fiintei noastre?  O fi ceva mai frumos decat ne readuce in memorie Vinea, Ion Vinea, bun poet si bun prozatoriu? Zice dumnealui : „populam o regiune coloniala, o paragina unde cateva sute sau mii de profitori joaca prost rolul de dirigenti si de burghezie peste cateva zeci de mii de profesionisti si de functionari carora gulerul si cravata, si poate si cursul de piano al nevestei, le  procura  iluzia unei infruptari la ospat”. Zice astea in „Facla”, in 1932.  Aurzi dumneata, curs de piano ! Pai, cate neveste au astazi ticul aista, bre, Chiritoaio? Cate mai caznesc instrumentul cu pricina? Ai? E plin acum de absolvente de jurnalizm, stiinte politrucice si justitie popularoasa, pardon, trecute prin scoli precum „Spiru Maiorescu” sau aia de SMS si SMA. Daca si Denizboc Refec e ziarista si una din locatia Tampitesti, de efectueaza coafura punctuatiei penale? Oricine poate fi orice, oricum.

Consilier, mai abitir. Eram cu un prieten, redactor-sef de vechi period cultural si aspetam intr-un birou cat o hala de sedinte sa ne preia un fel de gestionar senatorial. Daca si Caligula a facut un senator la F4 sah, de ce nu? Si cum sedeam noi asa, vedem ca se flendurizeaza pe langa noi o sama de puicute bombate si sugubete. „Consiliere, bre, asa le zice”. Am crezut ca-i de rusine, dar putin mai tarziu am aflat ca erau ceva de rezemau usile capitonate, de umpleau spatiul si cestile de cahvea.

Sa fim bine intelesi si struniti in vorbe, sedem si ne plangem la marginea Evropii, la imbinarea imperiilor si maimutarim si noi ce vedem la altii. Imitam tot, de-a valma. Pana si plesuvia o imitam, nu va mai amintiti cum aparea la inceput  Base, cu floaca aia de curca plouata care-i dadea un facies de achizitor de sticle si borcane? Sau de controlor itebe. Ceea ce chiar si e. Controlor sau controloc, cum e corect?

Imitam apucaturi si meserii, vorbe si incaltari. Consilier, auzi dumneata! Consilierul consiliaza, adeca da sfaturi. Sfaturi populare. Utilitati. Sau dependinte, cum ar fi gabinetul, pardon. Ca tot nu exista asa ceva pe la colt de ulita.  Nici cosuri de gunoi sau sergenti de strada, cum existau pe vremurile noastre, la borcan. Pentru mine vorba asta acopera vreun Aristotel, ceva. Desigur, mai trebuie sa hii si vreun Mega Alexandros ca sa stii sa asculti si sa inveti. Se zice ca Dej ii trimitea de Sfantul Gheorghe cate un cos cu flori acasa, lui Calinescu.  Responsabilii astia de tara de azi cui i-or trimite? Dupa cum foarte bine ii zice un prieten de-al meu virtual: alde Aiudstin Lagar. Baiet simpaticissim, de altmintrilea. Ca mileu sau ca bibelou.

Asa si cu alde Calamitru. Consilierul unui nene despre care nu am auzit niciodata, dar o fi si el cineva si util la ceva. Ce sfaturi sa dea ala? Ala aluilalt. Intre ei. Intotdeauna m-am intrebat ce-or vorbi astia la masa, la sprit. Vorba lui Arghezi: „daca esti prost la Capsa, esti prost oriunde”. Vorba lui Nea Fanus: nu poti sta la masa cu orice prost. Trebuie sa sezi cu unul de la care mai afli ceva nou, macar un banc bun sau cu cat a batut Dinamo. Si in mafie exista postul cu fisa aferenta: acolo consigliere se ocupa de tot, te reprezinta in instanta, in instantele internationale, iti organizeaza conferente, iti da peste mana, iti aranjeaza nodul la cravata. Cateodata extrem de strans, pret de un minut si ceva. La noi ce sa spuna ala? Ceva de grijanie, de cuminecatura, de adineaori, ca la Moromete? O adunatura de moftangii ce imita gros ceea ce cred ei ca ar trebui sa fie un politician. Prostie greoaie, de granit, si tignafes, de gloaba. Din gloaba doar gloaba rasare, talan, nu cal de curse!



    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 24-05-2019
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!