Concepte irationale si complet nefunctionale guverneaza viata noastra de zi cu zi. Cum ar fi si asta de diaspora.
Diaspora este un cuvant din batranii greci, formatat din dia si sporia, provenite la randuiala lor din a sparge, a imparti si a insamanta, ca asta presupune sporia. Deciu, diaspora este taman opusul sporei! Initial si in toata regula, ea inseamna dispersarea unui intreg popul constrans sa-si paraseasca vatra personela. In acest caz, cea mai cunoscuta si singura diaspora adevarata o au iudeii, obligati sa abandoneze atat Vavilonul, cat si Ierusalimul. Diaspora voluntara au grecii, care au inflorit Mediterana cu colonii de-ale lor, unde au exportat cutezanta marina, miturile si teatrul. In ivrit se cunosc doi termeni, galut, „exil” si tefitsoth, „diaspore”, plural. Astazi, cuvantul cu pricina se confunda cu orice tip de migratie, fortata sau nu, si se aplica si expatriatilor. Francezii de la Bucuresti, de pilda, se considera „expati”, nicidecum in diaspora, ei necerand cetatenia noastra si necontribuind decat cu putin la economia romaneasca – eventuale taxe si chirii.
Fireste, romanii plecati volintir si din ratiuni strict economice nu constituie o diaspora in adevaratul inteles al vorbei, ei nu duc decat niste habitudini dar se adapteaza sau, uneori – de cele mai multe ori – se integreaza complet in natiunea care le-a oferit gazduire. Unii dintre ei se gandesc sa se si intoarca, mai ales dupa ce agonisesc o suma suficenta, conforma cu baremurile si idealurile pe care si le-au propus. Daca am fi avut si noi o scoala de sociologie autentica am fi putut macar gestiona acest flux, dar pana acum nu avem nici macar un recensamant complet al populatiei dislocate. Cineva imi spunea ca nici nu se poate face, datorita miscarii dezordonate, dar un minimum de efort poate incepe o astfel de lucrare. De pilda, candva am incercat sa punem bazele unei biblioteci romanesti la Barcelona, sediul unei puternice comunitati romanesti, dar nu am reusit din pricina primariilor celor doua urbe, precum si din lipsa fondurilor. Primaria Barcelonei oferise un teren, dar acolo comunitatea noastra preferase sa construiasa o biserica. Nici asta nu era rau, se gasise spatiu pentru biblioteca in subsolul acesteia sau se cumparase un altul, dar Barcelona nu mai oferea nimic, din moment ce daduse terenul, iar noi nu aveam forma de donatie si nici mijloacele de transport. Nu aveam e un fel de-a zice, sigur ca nu exista forme, dar se pot naste unele noi! Intotdeauna ne lovim de nu stiu ce paragraf sau de nu stiu care lege ! Orice lege poate fi abrogata sau modificata, chiar si legea ocaziilor ratate! Iar reprezentantele noastre de afara sunt burdusite cu neaveniti, dar pe pile grele !
Un caz deosebit l-ar constitui Republica Moldova, care scrie si se exprima in aceeasi limba. Moldovenii care compun acel spatiu nu pot fi inclusi in diaspora, desi s-ar putea vorbi despre constrangere in cazul lor. Dar, oficial, constituie o entitate aparte.
Invrajbirea dintre diasporeni si poporenii carpato-danubiano-pontaci continua in buna traditie romaneasca. Aceiasi romani sunt si unii si altii, jandarmul chemat pe Rue de L’Exposition – acolo e ambasada – ati vazut ce a declarat! Auzim ca alde Tiriac ar hi vrut si el sa voteze, dar prin fata, ca toti soferii la stop! (Nu am inteles de ce intotdeauna reporterii i se adreseaza astuia cu „domnule”, in timp ce pe Ilie Nastase il iau la per tu? Ilie Nastase a fost cineva, astalalt doar un modest jucator de dublu!). Invrajbirea merge si mai departe, in interior, considerandu-se ca Arghealul e o alta tara! Fiecare regiune istorica poseda caracteristica ei, au vazut-o multi oameni de soi care s-au ocupat de spiritul critic si de geografia culturala. Societatea socialismului real stersese, cel putin aparent si mult propagandistic, diferentele etnice. Imediat dupa ’90 vechile falii s-au reactivat si reactivizat semantic, cum ar zice Lotman. Oamenii au refuzat sa mai fie sintactici, au emis mofturi de semantici, fiecare cu pedigri tumultuos si rebel. Bordeienii si-au amintit ca aveau jarpale de matase. Daca cereai restul corect la pravalie erai taxat de comunist. Cand am cumparat agregatul de aer conditionat, prin 2000 si putin, am observat cum caruciorul cu care mi-l aducea un baietan vireaza spre stanga. Am zis ca asa trebuie, iar el mi-a replicat : era mai bine la dreapta! M-a pufnit un ras homeric/isteric: baiete, tu esti exact ceea ce se cheama proletar, in sensul cel mai jos si antic al vorbei, nu ai dreptul sa judeci dupa televizor! Cei care lucra acum in multinationale sunt mai sclavi decat angajatii unui buticar!
Iara diferenta dintre ardeleni si regateni e falsa si de doar cateva procente. Ei, ardelenii si banatenii nu au votat cu Iohannis, ci contra lui Ponta! Stiu exact de la prietenii mei clujeni, se simt tradati si aruncati inainte de anul 1918! Iar ciurucuri, slava Domnului, apar si la Satmar si la Strehaia! Parca marile glume ale naturii – Benim Boc, militianul blagian, alde Riti-Piti sau Savtoaica-Pufulet – de inghe mi-s?
