RESORT DE ODIHNA

Asa mi-a spus un prieten ca a zarit sau ca a auzit la tembeliziune. Auzi Dumneata, resort de odihna, strutocamila sau broscoporcul, mai frumos sunau tembelismele alea latinizante, nasufletele si gatlegaul. Stalcirea limbii romane, caderea ei in derizoriu, in argou strecurat pana si in comunicatele oficiale, in arlechinade  caznite. Televizuina Romana,  condusa foarte prost  de Stelica Tanase-Patru clase, si care ar fi trebuit sa dea ora exacta a Limbii Romane, paraseste craca bunului simt  si a masurii in toate cele  si vrea sa concureze canalele trash  si  sau  comerciale. Slava  Celui  de  Sus ca am scapat de acel insipid S. Avram, cu o minte parca de leustean uscat.  Tevereaua nu da  niciun meci de la Cupa Mondiala de Rugby dar  da in schimb sau la schimb  dezbaterile de  apa  in  piua din Palavramentul national cu santeuza Udrea ! O toapa  nici macar din Plechquoi, pardon de expresie, nu iaste, ci dintr-un catun din imprejurimi, zice lumea rea !

Nu se poate asa ceva, niste nimeni,  niste facaturi  de  granita sau mai bine zis de tranzitie isi permit neobrazarea sa existe ! Ei de fapt misuna, se tarasc, cersesc. Cum a facut si asta, a  jucat rolul  de  neinteleasa  si de urmarita din rautate, de  haituita  nejustificat. Noi, ca intotdeauna, luam tot ceea ce-i mai prost de la toti. Acum, copiem legile care  se muleaza,  poate, pe calapodul unei  societati liberale  si  libertariene, dar  care nu  au pic de legatura nici cu Europa, nici cu noi. Astfel, una dintre marile prostii copiate, cum zic, este  aceasta prezumtie  de  nevinovatie.  O  tampenie,  mai  ales intr-o lume de hoti ca a noastra ! Chestie care se rezolva simplu in societatea aceea dezvoltata, liberala si libertariana : vine  lebada  neagra a fiscului. Te intanzi mai mult decat  ti-e plapuma,  jart,  iti  dau  peste  mana,  in  sens  figurativ si iti iau din casa ! Cum poti sa te afisezi cu genti de ’jde mii de euro, cu vile cumparate chiar sub pretul pietei, cu cincizeci de mii de euro, cu jumatate dintr-o statiune,  adeca resort de hodina,  cu apartament intr-o zona exclusivista – ma rog, exclusivista la noi, la Pomarla, aici ! – cand tu  esti  doar  o fatuca de la usa unor amploaiati, provenita de la coada vacii, fata de femeie de serviciu si de sofer ? Asta-i meritul lor, oameni simpli si muncitori, ca ai nostri in general, dar tu, o inculta si o prostuta provinciala venita sa inchida si sa deschida usa pe  la  alde  Gusa si pe la alde  Capusa  in pridvor cum  poti  fi  atat  de  naiva sau eventual  usor idioata ca  sa te crezi cineva ? Fara  onoare si fara pudoare nu vei fi niciodata nimic, caci din nimic, nimic rasare !

Daca e sa fim corecti, in lumea noastra meschin de stramta ca bordurile  lui  Videanu,  cu nevasta  care  se  da  intr-o  stamba  de  una  suta de mii de euro, ca asa-i la ei pe ulita, mica  istetime de inselat la cantar  cu o maslina trece drept desteptaciune. Sa fim seriosi, nici Basinescu si nici Pygmalionul lui, Udrea, nu sunt  decat  niste  smecheri de Buzau sau de Constanta, nici macar de Giurgiu sau de Ploiesti.  Niste  bisnitari cu tupeu si atat. Ati vazut ca nimeni nu-i baga in seama, nicaieri, pe alte meleaguri,  fiindca  nu sunt altceva decat niste fiinte aflate de-a curmezisul decentei ? Nu pot spune ca ma bucur, o  declar  cu mare sinceritate, caci  ei  ne reprezinta la urma urmei pe toti, dar nici nu-mi pare rau cand ii vad cu nasul plecat sa zicem in pamant !

Timpurile noastre ?  Stranii  crinoline nazarite si umplute de mocirla, sidefuri mirate si sparte, machiaj vascos si puhav, mai dihai decat alunecata in tampenie cosmetizata  Rafai sau Rifai. Lume neasezata, dragii mei, careia  nu  i  s-a gasit nici macar diagnosticul. Asta-i peisajul umplut cu aste creaturi efemere, deocheate si penibile. Ele, creaturile, proiectiile astea ale viului, vor sa fie fashionable, dar  nu  umbla  la Cafe Anglais, Jockey-Club, la Baden-Baden, la Epsom sau Ascott, nu  se  preumbla prin Bois de Boulogne, nu  ascund  sub farfurie  hartii de douazeci si cinci de ludovici pe care sa-i joace la piket sau chemins de fer ! Demimondele, cocodetele, curtezanele, comediantii ajungeau pana la curtea lui Napoleon, macar al Treilea ! Astia nu trec de nivelul bodegii, indiferent  ca  asta  se  numeste  Ciresica  sau Golden Blitz ! Mamaliga cu sampanie !

Desigur, dupa o revolutie, care inseamna rotirea in jurul axei proprii si revenirea la punct fix, se  mai dau cartile inca o data, se mai intoarce brazda, se mai poate profita. Dar doar pana cand intri in offside. In cele din urma, omul se poate cunoaste si recunoaste pana si dupa calcatura. Dupa gesturile de mahalagioaca, dupa vorba strepezita care parca arunca in aer linistea de seara. Grizeta,  loreta,  midineta,  trotineta ! Va mai aduceti aminte de Emilia Rachitaru ? Este madama aia care-si bate joc de bietul Ladima, in Patul lui Procust, de Camil Petrescu ! Pai, acum inca n-am atins nivelul ala !

author avatar
Nicolae Iliescu Editorialist
colecţionar de cuvinte / sincretist / navetist / corector / aranjor şi degustător de texte / doctor docent în ştiinţe umanoide şi boicotangiu vigilent / găsitor de întrebări enervante / foarte responsabil dregător de salate / utopist relativist nonactivist / soţ şi fiu afon dar fin ascultător
621 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger