Gay Talese, tatic al „noului jurnalism”, vorbeste despre „nonfictiunea de presa”. Gazetar la NY Times — ha, ha, haaaat, prin anii ’60 — a scris articole despre personalitatile publice ale momentului. Intr-un interviu zice ca stiau totul despre amantele lui Kennedy, un presedinte impuscat in acelasi secol, dar pe atunci viata amoroasa, sexuala nu era subiect de ziar. Acum orice, chiar orice fasait treierat din ogorul Realului devine obiect de reportaj sau de ancheta, acum oricine poate sa scrie bilete pe blogul personal. Detinatorul de blog posteaza, ca asa se zice, un articolas de o fraza sau pune doua, trei intrebari, se defuleaza adica, dupa care alti complexati, sub masca anonimatului sau chiar direct, mai rau, crezand ca au o identitate, se lanseaza in diverse comentarii, care de care mai fistichii, din ce in ce mai indepartate de tema sau de subiectul din capul bloggerului. Un fel de talcioc de vorbe, neglijent scrise, neglijent formulate, majoritatea fara miez, fara cap si fara coada.
Dar vremea veche curgea mai lent si mai frumos, parca. Nu era atat de rubricata si de smintita ca asta de acum, atat de hamesita dupa fapte diverse si de pomina. Abia acum am dat in damblaua recuperarii cu orice pret si a distrugerii miturilor, mai mult sau mai putin urbane. Si sau de sezon. De anotimp, ca nu de serie!
Un divort. Viata noastra este un divort intre vis si realitate, intre existenta si amagire. Dar nunta, nunta ce ar fi ea, asadar? Un prilej de opulenta creatoare? Nu, nicidecum, un prilej de etalare de neamprostism proeminent, desuet si dintr-o data. O ocaziune melodioasa de pronuntare a unor vorbe festive, in fum de mititei. Ca aceasta infuzie de mizerie sentimentalo-focoso-costeliva a unor vedete gonflabile, el meduz si ea meduza, adica la fel de transparenti la minte ca vascozitatile alea traforate in apa salcie a marii, Vasalie si Drianca Bragujanu.
Foamea de vedete naste monstruozitati si vedetele noastre sunt pipernicite rau. Nici la categoria literatori, actori sau oameni de for public nu sedem prea bine, desi mai sunt unii, raschirati, care coabiteaza cu talentul. Inaintati in scoala pana la firul ierbii si la genunchiul broastei, folosim expresiile invatatorilor pe puncte si cu liceul la fefeu: marele scriitor Cutare a scris etc. Acum, fie vorba inde noi, parcarea pentru o vesnicie mica la Bellu nu-i neaparat consacrare, mai e de inteles si alde Calamitru, el insusi nu-i de acel stabiliment final. Depanda de cine vorbeste, va spuneam noi!?
Cea mai jalnica scurgere de robinet verbal a apartinut unui idiot de slujbas medical din Clujul cel mereu plouat cu galeata. Plictisitor insurubat in imagine si imaginar, patibular indignat acesta a eructat niste cuvinte inmuiate in clistirul entomologiei de sopron, cum ca operatiunea de rinichi e direct proportionala cu gravitatea ei si invers proportionala cu anonimatul. Adica interventia de zahana de extirpare sau de transplant tine cont de statusul social al patientului impacientat. Exemplul, vezi bine, se intercaleaza perfect in isteria pulsatila prilejuita de alde Arsicinel. Cinel-cinel era o emisiune pentru tinerii auscultatori, iar Zdruncinel se pot numi tot felul de actanti povarniti peste tembeliziunile noastre. Ca valoare nutritiva cetateanul respectiv nu corespunde decat liniei de involutie Tociu-Palade. Nu e bine sa ne facem rau unii altora,dar nu e bine nici sa-L maniem pe Dumnezeu!
Ca si Steluta, formatiunea unui neamt greblat in zgura, care a fost buzunarita de noroace de aceiasi englezi de fusesera suspendati si in 1986 si in 1888! Asta nu stirbeste cu nimic din meritele unei echipe care chiar era vitezista si juca locomotivata exact precum Liverpool-ul de odinioara! Cam nimic nou pe frontul atmosferic de Est!
