AcasăEditorialStop cadruMazariche pe streasina orizontului

Mazariche pe streasina orizontului

Mereu m-am intrebat de ce nu avem si noi macar un bot de mafie, acolo, ceara ma-sii, vorba lui Stanica Ratiu. Pai, n-ati vaz’t, imediat ne pozam si ne laudam pe facebook cu ce-am furat! Cum au facut prostii aia de i-au saltat spaniolii. Sau ne laudam pe la nunti, pe la botezuri, cununii, prin sat. Mergem si salahorim – s-a sifonat o colega ca m-am exprimatara astfeliu – dar nu ne luam Logan, nuuu, Audi sau Beamveu, la mana a opta, dar adus din Germania ori din Ispania ori din Francia.

Pe tot ce punem mana, tot ce atingem, tot ce organizam trage iute la Caragiale, nu se poate, nu avem nicio sansa. Cand am luat parte si eu la decernarea unor premii ale unei reviste de umor, „Moftul Roman” intitularisita, a spus alde Quintus-Fleaccus Securistus ca aveam Realitatea de prizat, dar nu-l avem pe nenea Iancu. Eu am zis ca si daca ar fi nenea Iancu acum printre noi, aici, la aceeasi masa, nu l-am invita, am scrie o petitie sa nu-i dam voie sa vorbesca sau sa-si dea demisia din presa si altele si mai gratioase si mai spatioase. Asa cum se intampla acum cu MTR, „Muzeul Taranului Roman legionar cu capitala la Bernea”, asa scrisesem prin anii ’90 si un prost de copchil care a disparut intre timp din cartea de imobil m-a injurat la telefon. Am vazut ca si Mirciosu, vechiul meu prieten din copilarie semneaza alaturi de niste unii – sincer nu-i cunosc si-mi asum vina – pentru eliminarea actualui director, care ce-i drept nu are legatura cu nimic. Dar nici alalalt nu-i mai breaz, sade pe-o sofa si spune ce filme i-au placut in tinerete. Apa de ploaie. Asa se intampla acum, se dau concursuri de imprejurari, caci iese cine trebuie sa iasa, apoi se contesta, se revine, se da in judecata, se repune pe post, se plateste din urma etc. Balbaieli, zbateri, tarari, fitile. Si din Amintirile lui Nicolae Bagdasar, frate cu spitalu’, reiese ca ideea de Muzeu in aer liber, al satului, ca la Skansen, a avut-o Victor Ion Popa, dramaturgul si prozatoriul, dar i-a suflat-o alde Gusti. Ce credeti, ca inainte vreme nu era pe aici tot Romania?

Si multa paranoia. Toti se cred cineva. Vorba unui bun prieten, la volan, la maneta, la carma, la mansa, mai abitir dupa ’90, am avut o alternanta de tipul un smecher, un prost, un ticalos, un prost etc. La toate nivelurile, la toate palierele, peste tot, la toate intreprinderile, si la cele mai mici.

Va rog sa observati traiectul gresit pe care il iau mai toate proiectiile noastre simbolice, toate reprezentarile noastre  fie despre noi, fie de imprumut, de aiurea. Toate „realizarili” de antart, despre care multi tembeli de dupa ’90 au zambit a rade, cand justificat, cand nu, au disparut din discurs, dar nu au disparut si din sistemul de reprezentare inteleptualicesc. Pe vremea ceea, cel putin, erau platite diverse articole, diverse carti dar porneau de la un nene care conta – mai geografic, mai de enteres – in politichia, mondializata si atunci, dar impartita la doi. Siguramente ca mare greutate se aseaza pe umerii firavi ai dumneaei, Donsoara Conjunctura, dar ce-i drept e cat se poate de drept, trebuie sa stii sa mai si profiti de pe urma dansei. Iar astazi dam cu bata in toate baltile din toate gropile din asfalt. Una n-o ratam!

Avem o pravalie de festivaluri televizate ca sa ne aflam in treaba si sa sifonam pe nas nescai bistari, desfacandu-ne lenea in taifasuri prelungite si in sunete ragusite. La toate maslurile astea e musai sa se infiinteze vreun premare, musai sa dantuiasca pe fata de masa, cu nefasta-n carca, vreun alt premare, musai sa naufragieze intr-o frapiera vreun sef de ceva, poate chiar de tara! Prezentaretii de spectacole de santan e musai sa se infiripeze dintre tinerii politicarzi de mahala sau dintre tinerii actori statuti printre reclame. Neaparat trebuie sa apara la rampa, desalati de efort si cu ochii inchisi, marile noastre soprane si marii nostri tenori de bucatarie.

Si, mai mult, tot scriem si rescriem la Istorie, compuneri pe maculator, ca oricum nu ne baga nimeni in seama. Ne intolim cu frac, dar ne incaltam tot cu gumari. Dupa mine, Romania moderna a fost facuta de Cuza, de Kogalniceanu, de Bratianu, de GO, de ochii mov ai Reginei Maria. Din aia postmoderna vaz ca pleaca toti!

author avatar
Nicolae Iliescu
393 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger