Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » Stop cadru » Emotii viscerale si bors magic

Emotii viscerale si bors magic

Autor:

Ei, si uite asa, tot la nenea Iancu venim. Facem si dregem, descantam, urgisim si tot acolo dejugam. Cat de mari si de tari ne-am crede, tot in noroi ne terminam marsul triumfal.

 

Am inteles ca mizeria de proteveu a operatorasului de insomnii ratate se duce unde ii e locul, la groapa de gunoi a Istoriei  recente, acolo unde ar trebui trimise toate canalizarile aistea de o vulgaritate, de un prost-gust si de o prostie purulente! Dar de ce avem noi nevoie de una, Zeicescu, la TVR? Sau de idiotii aia ramasi din Grupul Voua, brigada artistica de amatori? O cetitoare de prompter oarecare fara scoala, fara talent, o mogaldeata care a bosolit vocalele  si consoanele fara sa aiba adeverinta de dictie, pre numele ei  Rafai,  mai adasta pe micul ecran? CNA-ul cela ce pazeste? Si de ce vrea sa platim taxa la cazan, nediscriminatoriu? Aveam un prieten care a cerut sa vina acasa la el politia sa vaza ca nu are televizor, nu se uita la asa ceva. Ce sa vezi in cutia aia cu maimute? Un fost ghid de oneteu care daca s-a plimbat si el prin trei autocare descifreaza ecuatiile politicii internationale? O amarata care s-a fofilat sau a fost trimisa cu misie dincolo de balta si care in zece zile a priceput cum e cu panza de america?

Electiunile taman  din America i-au dat peste cap pe imberbii lipiti si detasati  de servicii pe la televidenii diverse. Se dau toti de specialisti in ghicit in cositor sau in plumb topit. Niste vreascuri incremenite, niste bazaconii umanoide, imagini adevarate ale neputintei presei romanesti actuale. Bietul Rages Spanac, a carui singura fapta de vitejie pe acest pamant a fost ca i s-a bolborosit caznitul lui nume o juma’ de seara pe la tembeliziunea romana, se desfata sechestrand in studiou niste participanti inzestrati cu acelasi cerebel ca al dumnealui, adica de dimensiunea unei icre de crap, nu de stiuca, nu de somon sau de Manciuria sau vreo Beluga, ceva! Ca fascistoidul Neamtu, de exemplu.

Intotdeauna m-am intrebat de ce americanii astia nu au partide socialiste si nu au galerii sportive? Caz doara merg pe comunitati, pe asociativitate, pe cluburi de bowling. Si nu trebuie sa-l cetesti pe alde Tocqueville sa vezi asta. Copiem totul de la ei, precum prezumtia de nevinovatie, ca daca nu esti condamnat in ceva poti sa ai tupeul magaresc sa apari pe sticla sau chiar pe buletinele de vot. Nu am cunostinta despre acea societate decat prin cunostintele mele. Societatea  americana  este  o colectivitate pestrita dar cu iz de cow-boys, baietii aia care se impuscau regulamentar fata catre fata, de la zece pasi. In tara aia daca ai legatura cu politia pana nu ti-o rezolvi nu mai vorbeste nimeni cu tine, nu te mai primeste nimeni la el in batatura sau in odaie. Si daca ai cazut pe bec, nimeni nu te mai ridica.

Mai e ceva de observarisit. State tinere, liberale si ordonate dupa criterii discrete, nu dau voie chiar oricarui prost sa acceada la functia suprema. Votul la ei este un amestec de vot popular cu vot cenzitar, fiecare stat are buget si legi proprii. Plus gramada de consilieri de politici diverse si de imagine, ca doar ei au inventat show-ul. Noi nu avem oameni destul de inteligenti capabili a deslusi itele ascunse ale Puterii. Ce sa faci cu ministri ca Diaconescu sau cu asa-zisi consilieri precum instalatorul Fotea sau ala cu cap mic din Basarabia Saudita, Pifu sau Chiufu? Doamne fereste si apara! Nu avem facies de a sta la marile mese, si Obamezul ne-a primit in hol, la lift, cu alti trei de aceeasi teapa. Hrusciov a stat in America treisprezece zile si nopti, sigur, alt ordin de marime, dar si Nea Nicu. Fireste, alte glasuri, alte incaperi, alte timpuri, alte interese, dar nu eram chiar asa de tonti sau tantalai cum suntem acum.

Este o vreme cand traiesti si este o vreme cand existi. Asa e viata. Dupa care vine o vreme cand ramai o boare de amintire. Multe figuri  impunatoare  ale trecutului  si  chiar  ale trecutului celui mai recent se desfac si se framanta intr-un alt aluat de aducere aminte  cat mai nedospit. Unii plutesc la soare, altii se pravalesc in mazga. Noi, care nu avem pasiunea  urmaririi  memoriei, ci mai degrab a saritului si  tipuritului peste baltoacele Timpului si ale Timpurilor, uitam  inca  inainte de a se scurge imaginea si de a curge genericele. Mai  inventam cate un maslu de la rasarit pan-la apus, mai lipim cate o stea  pe caldaram si de cum se itesc turlele inserarii murmuram cantece vesele de despartire si ne aratam pe la geamuri.



    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 14-11-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!