Ce-i prostia asta intinsa ca o musama peste toate gazeturile si canalizarile nationale, cu monden, mondenitati, mondene, demimonde si alte paste fainoase? De unde si pana cand? Tara lui mos Gheorghe si a caznelor pricinuite de sapaliga traditionala, ne-am aburcat in saua modernitatii si ne-am incins cu sarbatoare fara sa fi trecut prin osiile bunului simt, batut macar in mai mult de doua generatii succesive! Ce sa spui? La noi, ideea de continuitate, de closca, de generatie, de scoala este sublima, dar este descantata cu absenta. Nu vedeti ca in spatiul nostru locativ si mioritic nimic nu trece dincolo de cifra trei? Chiar si in interiorul unei famelii, spita se cocleste pe zi ce trece iar in trei ierni, cel mult, dospeste in prostie!
Acum, stand drept si judecand la rece, noi, romanasii, pe acilea, prin dosul stanii noastre nu avem nici snobi, nici dandy, nici lume buna, nici vedete. Vedetele noastre sunt starlete, nu staruri, stralucescu un sezonescu si gatova, nu mai pornescu din nou. Apoi, sunt chiar ridicole asezarile lor in categoria stelelor, cam cum ar veni alde tiriac, care daca are bani a devenit si mare tenisman. Fals, el a fost un modest jucator de dublu pe langa amaratul foarte talentat de Nastaz, din Ferentari. Si la actori se intampla cam la fel, si la regisori etc. Am cetit undeva ca e mare personulitate alde Segulea. Ăsta nu e capabil sa termine o fraza, e prost precum un bec ars! Si ca sa ai mondeni, tre’ sa hi avutara saloane, bre, nu biete Coane Chirite de din provincie, tre’ sa fi fost aproape de vreun Proust sau macar de vreun Dumas, junior! Si curtezanele astea, pardon de expresie, trebuie sa sada in matasuri, pe la vreo Venetie, ceva… Ce posedam pana acum in vremuiala din urma sunt simple dame de consumatie, cover girls sau de-astea de mai apar episodic in cate un episod de film de mana a opta sau la brateta cu alde cineva! Se confundeaza notiunea de monden cu aia de cunoscut pe ulita noastra sau pe scara blocului nost’! Mondenii mai sunt o specie de porumbei voiajori, alaturi de alti gusati, jucatori si zburatori! Deaca o foaie oarecare de se intitulariseste gazet al inteleptualilor angrenati si angajati e condusa de una in stare de a dansa pe mesele unui local dobrogean acum mai un sfert de veac indarat, ce sa mai dzici? Sau despre faptul ca teleptualii luminatori ai neamului nevoii sunt fii de zburatori, copchii de vanzatoare de alimentare si de lacatusi de statiuni de masini si tractoare? Nu este, repetim, nicio nenorocire, absolutamente niciuna, toti pornim din neamuri modeste, atata doar ca stima de sine si de agrement s-a latit ca pecinginea sau ca o bolesnita dupa rasturnarea din 1990. Nu mai prididesti de atatea blazoane jefuite! O cireada de blazoane jefuite! Care acopera, ca o cuvertura de noblete impaienjenita, atatea capete de pastarnac ce se umfla in pene in aerul public.
Din lipsa de imaginatie, gazetarasii nauciti si naluciti in noile incubatoare gen „Stefan Gheorghiu” tot pe stil nou, ne strecoara zilnic cate un pamatuf de celebritate meschina. Bunioara, di-wortzul unei perechi de pacalici, el dizeuz si ea musca in ciorba! Ce meserie au astia, ba, Nica? Lintite pe lacul realitatii noastre jurnaliere? Ea, nimeni adusa din Soldova de dincoace de Sprut, cu voce ciripita, el, baietul unui actorache de bulivar, cu voce vanata! Un duet bezmetic de copchii intarcati prea devreme. Cum tuseste cate un strigoi de-asta de prima pagina lucioasa a cate unui caiet colorat, cum ia viza de Anghelica vreo Frosa Gazetareasa, cum devine o pedeapsa pe retina si pe sinapsele noastre! Dar daca ia vreunul maul la Standford sau mai pleaca asa, cate un altul, din imagine precum artistii adevarati si linistiti de calibrul lui Constantin Toiu, nimerica nu se inghesuie sa forfoteasca vreun text! Dar daca amazoanca Bi Anca Spanacusanu a degerat intr-un colier de tristete fara motiv, gata, o spoim in cuvinte si-i citim colinde!
Mai trebuie relevat si revelat cevasilea aici: fiind noi tara tinerica, adeca dotata destul de curand cu cele trebuitoare unei instituiri de institutii, facem institutii si osandim la cunoastere publica tot felul de improvizatii de caricaturi! Nici macar caricaturi decente! De la elita de Ciorogarla, ciugulitoare de burse second-hand si stearpa ca Sahelul, trecand prin briliantele rasfatate in pagini dar dotate cu acelasi hoit de netalent si ajungand la fatele rasturnate pe maruntaiele de puf de club de fite si pana la academiile cate unui parlagiu de cantina de nefamilisti, cum e prostul ala de la prima statie, nu avem decat caiafe de barfa marunta. Asa ceva nu se poate numi nicicum monden, ci mundan, bezna profunda si nemangaiata, rampa de fluturi de noapte care se vestejesc in racoarea binefacatoare a zorilor!
