Sa incepem cu inceputul: ca sa te vari in ceea ce se cheama indeobste politica eu cred sincer ca trebuie sa fii incarcat cu o doza apreciabila de paranoia. Sau macar cu simtul exhibitiei in public, caci numai asa ceva se alege, indeosebi de cand si-a intromisionat coada grozavia concentrationara numita televiziune. Ca asta este dansa, tembeliziunea, un fel de arest la domiciliu cu injectie de spectacol. Ti se arata maimuta de pe ecran si tu faci ca ea. Alesii astia, indiferent de unde ar fi ei, din America sau din Sri Lanka, nu sunt alesi fiindca sunt mai buni, fiindca sunt cultivati, stiu sa vorbeasca, sunt ghiftuiti cu o gramada de caracter si cu o cifa de bun simt, nici pomeneala, sunt cocotati acolo fiindca arata mai proaspat si mai cu tupeu in momentul respectiv. Care moment poate dura fix trei luni, dupa care se dau de-a berbeleacul in sondaje.
In scumpa noastra tarisoara, dupa cum era de asteptat, noi inaintam ca racul, mergem din rau inspre mai rau, mai abitir din ’90 incoace. Am avut un prezident activenko, dar care facuse scoala la Moscova, cinci ani, nu o saptamana si pe vremea cand scoala in Urss oferea aspirantura mai dihai decat in celalalt imperiu. E de remarcat, oricum, ca scoala de la Mascva sau de la Leningrad – asa se numea orasul! – sau de la Kiev de pe-atunci era superioara celei de la Harvard de acum! Apoi, a sosit un specialist in geodinamice facut la noi dar nascut tot in uniune, activist si el, dar de centru universitar, pedagog notabil, cu un baiet studinte pe bune si la zi, maritat cu fata unui ambasador, al Indoneziei ce-i drept, dar ambasador! Al treilea, un mecanic de vapoare civile, cu o familie ingrozitor de modesta si de foarte slaba factura culturala este deja fundul sacului, mai jos de atat am impresia ca nu se poate ajunge, ma rog, aveam impresia ca nu se putea ajunge. Am avut un saizecist, activist de omenie, dar care a ingaduit si poate chiar a protejat prasirea unei intregi ciurde de parveniti, de alde dinupaturiciu, un saptezecist atent la cariera si oarecum bine inchivernisit si un optzecist oarecum istet, de o vulgaritate dichisita si doar un invartit, atent numai la ocuparea si mentinerea scaunului. Modelul vremurilor noi. Nu neg ca poate a emis vreodata si un lucru demn de luat in seama, dar acesta a fost atat de bine ascuns printre tot felul de insolente carnoase, incat a trecut complet neobservat.
Suntem in preajma unui nou examen de alegere a unor responsabili care pana in clipa de fata s-au dovedit abili doar in gestionarea propriei lor agoniseli, in mare parte, nu si in sporirea aceleia a statului. Mi-amintesc ca am citit undeva cum ca de Gaulle a intrat in functie si a iesit cu aceeasi avere, iar mai tarziu, Francois Mitterrand, de a adastat in jilt paisprezece ani batuti pe muche n-a reusit sa „acumuleze” decat un Renault 5. Sigur, sunt alte piramide de valori la cei mari si alte interese gregare in lumile mai tinere si lipsite de vizibilitate! La noi, averea presupune etalare si identificare, ceva ce nici triburile din Amazon nu au, dupa cat am citit in Levy-Strauss. Dunarim cu Dunarea turcita!
Ei, dar acum cadem si mai mult in Vizant. Nu, nicidecum peiorativ, Vizantul a mai insemnat oarece, nu extrem de mult, dar a insemnat ceva, in schimb a si folclorizat si a deplasat ideea de Putere, de valoare si de disciplina pe care Occidentul o imbratisase de mai inainte, si cu ajutorul Rasaritului! Fireste, nici Atena si nici Ierusalimul nu sunt in Vest, dar au fost preluate de Roma. Am citit undeva ca Imperiul roman tocmai de-aia a si cazut, fiindca a vrut sa-si impuna regulile si acolo unde insusi organismul le rejecta, Empire-ul de azi isi impune chiftelele si filmele si confectioneaza un alt fel de om nou, individualist si bovin. Cam asa sunt toti catindatii, impaiati, si mai dihai parca ai opusi lui Ponta, care pana in momentul vorbirii are mari sanse sa iasa din primul tur. Ce varza e acolo, ceva de speriat! Sauerkraut, chiar si varza cu taietei, vorba ceea, „fie sasul cat de prost, numa’ inalt sa fie!”. Asta mi-a destainut-o un nemt care ma si tradusese si care avea mult humor. De fapt, toti suntem romani si o apa si un pamant, vorba de-a lui Venturiano, studinte in Drept si publicist! Si care nu facuse „Spiru Cantemirescu” pe repede inainte! Chiar asa, fiindca avem prilejul sa alegem si dinspre partea feminina, si Cicciolina a candidat si nu inteleg de ce nu s-ar inscrie si la noi celebra Velocita Van sau cam asa ceva, care executa lucruri mult mai inteligente decat oxigenata noastra nationala. Oxigenata la par, nu la cap, la hipopotalamus, acolo si iodul cred ca-i lipseste cu desavarsire! Oricum, am priceput ca degeaba votam.
