„Tata era un moldovean destept, din Barlad. El se nascuse in mahalaua Podenilor, acolo unde ai lui venisera improprietariti, razesii lui Stefan…
Pe vremea Domnitorului, pamantul se castiga prin fapte de arme. Mama a fost muntenegreanca, de fata o chema Radulovici. Bunicul venise din Belgrad in 1901, pentru ca nu mai suporta regalitatea Serbiei. Se tragea dintr-o familie tare, care lucra cu tunul si cu mitraliera. Arkan, Comandantul, mi-a spus odata ca familia Radulovici e si azi cunoscuta in Belgrad. Bunicul a trecut granita cu doua pistoale la brau si cu un chimir plin cu galbeni. A tras la familia Servski din Targoviste, niste sarbi de treaba, unde s-a si insurat. In 1914, dupa atentatul de la Sarajevo, s-a intors in tara lui, sa se bata cu imperiul. Avea patru copii, iar bunica era insarcinata cu al cincilea, nea Tica, fratele cel mai mic al mamei. Dupa doua saptamani bunicul, Milan Radulovici, a murit pe front. A ramas bunica, cu cinci copii, pe care i-a dat pe toti la Universitate. Pe mine m-a influentat cel mai mult sora cea mare a mamei, Elena Radulovici, licentiata in filozofie si filologie la Paris. De acolo s-a intors in tara sa se marite cu ultimul descendent al familiei Herisescu – Bolintineanu, casierul oficial al Reginei Maria. Nu muncea decat vinerea, in rest statea la Capsa, cu Pastorel Teodoreanu. Dupa ’48 l-au bagat la Canal, 5 ani, apoi i-au dat domiciliu fortat la Berca. A murit in 1977. Madam Herisescu, matusa-mea, s-a ocupat de toti. La tata a fost altfel”, povesteste Mister Dinu. „Erau 12 frati, una dintre cele mai bogate familii din Barlad. De fapt au fost trei neamuri mari, Dinu, Agnoste si Dragnea, care dominau targul. Dragnea erau veri cu noi. Din 12 frati, doar doi s-au ocupat de mosie si negustorie, ceilalti au mers la facultate. Tata si-a luat doctoratul in drept la Liege, in Belgia. Au ramas orfani repede, ca bunicul a murit in 1934. A facut infarct, il pacalisera unii intr-o afacere cu o fabrica de bere. Tata, dupa ce si-a luat doctoratul, a plecat pe front si a fost ranit la Cotul Donului. Noroc ca l-au salvat caii. Acasa avea 200 de cai si 60 de caini. Ordonanta lui, vazand ca e ranit, l-a legat de un cal si asa a reusit sa iasa din linia intai…” Asta a fost acum fix 11 ani. Zilele acestea ne mai vedem uneori, la o cafea. E mereu cu „Printi”. Ne salutam. Inclina usor capul, cu o noblete mostenita. E tot o stanca. E Mister D. Nu intamplator s-a nascut odata cu clubul, in ’48. Nimic nu-i intamplator. Jean-Claude Carriere are o povestioara, din 1972 – cand Dinu era la al doilea trofeu de cel mai bun fotbalist roman – prinsa in capodopera sa cu Buńuel. Zice asa Jean-Claude. „Un oras e bombardat. Locuitorii sunt siliti sa fuga, care cum poate. Exista morti si raniti fara numar, iar hoarde de soldati invinsi si flamanzi se retrag in oras, jefuind totul. In plus, ploi nesfarsite au provocat o inundatie catastrofala. Poduri si case au fost luate de apa. Sinistratii fug innebuniti. In mijlocul acestui haos, un calugar zen isi vede, netulburat, de drum. Cineva il intreaba:
– Chiar nu ti-e teama? Uite cum e lumea, ce-a ajuns…
– Nu, lasand deoparte haosul asta din jur, e pace si liniste!
Asta e tot. Uneori, la cate un telefon, azi, se aude o voce care incearca sa destupe drumul. Ascultati-o. chiar daca in jur e cumplit, Mister are farmecul, puterea si credinta unor alte civilizatii.
<>
Mitrane reseteaza-te. Consulta cativa specialisti, in domeniu, cu diploma, cu staif etc ca sa afli daca mai ai vre-o sansa. Dupa ce ne faci o istorie cat de cat interesanta a arborelui genealogic al lui Mister D lasi sa se inteleaga ca „acum fix 11 ani” a fost un razboi. Unde participa … Dar cum trecutul nu te poate lasa sa te trezesti in viitor mai lovesti de aceasta data fulgerator, cu o povestioara din anii 1970, care scuza-ma „Zice asa Jean-Claude. „Un oras e bombardat. Locuitorii sunt siliti sa fuga, care cum poate. Exista morti si raniti fara numar, iar hoarde de soldati invinsi si flamanzi se retrag in oras, jefuind totul. In plus, ploi nesfarsite au provocat o inundatie catastrofala. Poduri si case au fost luate de apa. Sinistratii fug innebuniti. In mijlocul acestui haos, un calugar zen isi vede, netulburat, de drum. Cineva il intreaba:
– Chiar nu ti-e teama? Uite cum e lumea, ce-a ajuns…
– Nu, lasand deoparte haosul asta din jur, e pace si liniste!” cum se poate potrivi, ca o manusa, palton, pardesiu, sau celebrul trabuc cu Mister D.
Doar tu si numai tu poti stii, iar peioratiile tale kaftiene nu pot fi intelese poate nici macar de greierii si furniciile aflate in hibernare, acum iti ofer o noua locatie de tratament, la Socola.
Totusi, se pare, doar negru pe alb, ca ai gasit elixirul dezapezirii. Sunt nevoit sa te citez, din nou „Asta e tot. Uneori, la cate un telefon, azi, se aude o voce care incearca sa destupe drumul”. Nu mai ezita, cum tot esti luat in barca luntrasilor panfletari si saptamanal ti se atrage atentia ca te-ai mai procopsit cu un pamflet, un sfat. OFERA-TI SERVICIILE, BENENVOL, LA UN COMNANDAMENT DE DEZAPEZIRE, ca tara este ingropata in zapada, iar tu ai telefonul miraculos care sa „destupe drumul”. Dar tu tintesti mai sus – inscauneaza-te prim-ministru de guvern mosule.
Poate asa scapam de haos si o sa avem pace si liniste. TRAIASCA LUPTA PENTRU PACE! URAAAAA…
„Prin Dispoziţia, emisă de Consiliul Bunului Simt al Audiovizualului din Romania, s-a dispus ca începand de azi recurentului MITRAN MARIUS i se va acorda un preaviz de 15 zile lucrătoare, conform art. 73 din Codul muncii, iar pe perioada preavizului aceasta va continua activitatea potrivit programului de lucru, urmând ca la expirarea acestui preaviz să se procedeze la desfacerea contractului de muncă conform art. 61 lit. „d” din Codul muncii.” Asa ar suna decizia unui patron de trust media care ar citi sau vedea pe micul ecran macar 0,000000000000000000000000000000001% din <> din povestirile lui Mitran.
Ha! Ha!, Ha! Te-ai speriat puisor. E pamflet. Pa… Pa..
Marți, 18 Iulie 2006 Marius Mitran a plecat din Banie
In urma cu câteva saptamâni, Universitatea a anuntat noua structura organizatorica a clubului, cu un Consiliu Director format din: Adrian Mititelu (presedinte), Ovidiu Costesin, Claudiu Manta, Aurel Beldeanu si Dan Stalinescu (membri). Conducerea executiva este asigurata de un presedinte (acelasi Adrian Mititelu), trei vicepresedinti (Sorin Joavina, Ovidiu Costesin, Silvian Cristescu), de un director executiv (Marius Mitran) si un secretar general (Gigel Preoteasa). Pentru relatia cu presa a fost desemnat Marius Mitran, fost ziarist. De ceva vreme, acesta nu mai raspunde la telefon, iar relatia clubului cu mass-media este asigurata mai mult de presedintele Mititelu. La sfârsitul acestei saptamâni, Universitatea va disputa ultimul amical premergator inceperii campionatului, prilej cu care va fi prezentat lotul echipei, antrenorii, conducerea. N-ar fi exclus ca pâna la inceperea campionatului, organigrama clubului sa sufere unele modificari, dar pentru relatia cu presa Universitatea ar trebui sa desemneze un om care sa fie prezent in Craiova deoarece Marius Mitran ne vorbea din Bucuresti, fiind rar vazut prin Banie. Marius Mitran este de ieri ofiter de presa la UTA Arad.
Iti mai aduci aminte sau ai uitat. Tu ai fost acel personaj care a parasit Craiova, pe Stiinta, o iubire alb-albastra, pe care o plangi reptitiv prin massmedia. Colegii tai „telectualii” iti semnalau cu disperare ca atunci ca si acum faci cumul de functii si atributii si de tot se alege praful. Asa ca in gluma sau poti sa o iei chiar in serios incearca sa revii la cariera ta de militar. Poate te inroleaza cineva sub comanda cuiva si pleci in America. acolo in tara posibilitatilor poate dezgropi secretul fotbalului practicat de indieni in rezervatii. Este cel de-al treilea pamflet la adresa ta pe saptamana care inca nu s-a incheiat. Totusi, azi-noapte, la tvr ai dat-o iarasi, in direct, cu balbe. In trecutul indepartat era un barbat care facea exercitii de dictie cu pietricele sub limba. Incearca poate te ajuta.