Legea darii in plata cu efect liberatoriu – denumita generic „Dai casa bancii si scapi de datorii” – a fost avizata favorabil, prin unanimitatea voturilor senatorilor juristi si are si avizul favorabil al Consiliului legislativ. Vestea ar trebui sa-i puna pe ganduri pe bancherii care, reuniti in Asociatia Romana a Bancilor (ARB), au formulat o serie de argumente impotriva legii, iar unele incalca prevederile Constitutiei.
Avocatul Gheroghe Piperea considera ca bancherii ARB au argumente gresite cand isi manifesta opozitia fata de proiectul Legii pentru darea in plata cu efect liberatoriu. Conform actului normativ, orice debitor care are un credit ipotecar/imobiliar si ajunge in situatia de a nu mai plati ratele, poate preda bancii apartamentul astfel achizitionat, iar imprumutul se considera stins. Evident, membrii ARB resping aceasta idee, cu motivatii care, in opinia lui Piperea, sunt neconforme cu realitatea si chiar neconstitutionale, din urmatoarele considerente:
1) Proiectul legii nu contine prevederi retroactive, asa cum sustin bancherii. Legea se va aplica acelor efecte ale contractului de credit ipotecar care se vor fi produs dupa data intrarii in vigoare a legii. Daca un contract si-a epuizat efectele inainte de intrarea in vigoare a legii, el iese de sub efectul legii. Cel care si-a pierdut deja casa poate sa ceara despagubiri de la stat pentru refuzul/omisiunea aplicarii legislatiei europene sau a CEDO, dar nu va mai avea acces la aceasta lege. In schimb, cei care sunt in curs de executare silita vor fi beneficiari ai legii.
2) Jurisprudenta Curtii de Justitie a UE data in interpretarea Dreptului UE, obligatorie in dreptul intern, asa cum rezulta din art. 148 alin.2 din Constitutie, permite in mod expres legiuitorului intern sa aplice norme noi de protectia consumatorilor unor contracte aflate in derulare la data emiterii acelor norme noi. Solutiile CJUE in acest sens sunt foarte dese.
3) A refuza alicabilitatea legii darii in plata acelor debitori care au avut nesansa sa incheie contracte cu bancile pana in acest moment (2015) inseamna a-i discrimina fata de cei care vor fi avut sansa sa incheie contracte dupa data intrarii in vigoare a legii. Or, asa ceva este impotriva Constitutiei.
4) ARB cere ca legea sa nu se aplice creditelor „Prima casa”, deoarece statul ar putea fi obligat sa primeasca in contul garantiei acel imobil. Piperea sustine ca afirmatia este in mod voit falsa, statul roman urmand sa distribuie acele case pe criterii sociale, ceea ce ar fi un lucru bun. De fapt, statul nu ia in garantie acele case decat in mod subsidiar si bancile sunt cele care, pentru a da credite (adica, pentru a face afaceri), sunt sprijinite de autoritati cu garantii guvernamentale, plus garantia conferita de imobil.
5) ARB sustine ca, prin Legea de dare in plata a caselor, bancile ar deveni dezvoltatori imobiliari. Piperea a remarcat faptul ca, in acest moment, bancile chiar sunt dezvoltatori imobiliari si mari proprietari de imobile preluate in contul creantei.
