AcasăEditorialRazvan Ioan BoanchisNu bagam propaganda LGBT si intr-o maternitate?

Nu bagam propaganda LGBT si intr-o maternitate?

La Muzeul Taranului Roman, un  grup de credinciosi a navalit pe scena, cu pancarte pe care scria „Romania nu e Sodoma si Gomora!”, in timp ce pe ecran rula filmul educativ (despre homosexuali) „120 de batai pe minut”.

Recunosc ca mi-a scapat aceasta productie frantuzeasca din 2017, dedicata victimelor Sida din anii’ 90, si nu ma grabesc sa o  injur. Pe tema s-au realizat filme care mi-au placut, cum ar fi deja clasicul „Philadelphia” (cu Denzel Washington si Tom Hanks) sau „The Normal Heart” (2014, cu Julia Roberts jucand foarte bine – nu o credeam in stare – rolul unei unei doctorite in carucior). Ambele pelicule sunt dedicate aparitiei SIDA in America depravata de la inceputul anilor ’80, in prima perioada a administratiei Reagan. Era o libertate sexuala fara precedent, fenomenul hippie trecuse bine de crepuscul, exista Studio 54 (cautati filmul cu acelasi nume, dar ii puteti intreba si pe Ilie Nastase sau pe academicianul Eugen Mihaescu ce se intampla in clubul lui Steve Rubell), America producea ziua si se destrabala noaptea. SIDA a traversat  repede oceanul, ajungand chiar si in Romania. Se spune ca prima victima ar fi fost scriitorul Sorin Titel, infectat de un conductor de tren pe ruta internationala.

Intrebarea mea este de ce s-a difuzat filmul „120 de batai pe minut” tocmai la Muzeul Taranului Roman. Avem de-a face cu o institutie prestigioasa, (re)fondata de pictorul Horia Bernea. MTR contine in titulatura patriarhalul. „120 de batai pe minut” la Muzeul Taranului Roman inseamna provocare, exhibitionism sau testare a tolerantei. E foarte bine ca am picat examenul. Altfel, n-ar fi exclus sa vedem si un film LGBT difuzat intr-o Maternitate. Dar n-ar fi draguta si o sceneta despre combinatiile de pe culoarele tribunalelor?

De ce insist ca e o provocare? In primul rand din ratiuni culturale. In mediul nostru taranesc nici nu a existat notiunea de homosexual. Se vorbea, cel mult, despre fatalau. „O fi fost ma-ta vioara,/ Trestie sau caprioara/ Si-o fi prins in pantec plod/ De strigoi de voievod?/ Ca din oamenii de rand/ nu te-ai zamislit nicicand” – Arghezi, poezia „Fatalaul”. Chiar daca gasim aluzii la pederastie in Creanga sau daca par efeminati ciobanasii lui N. Grigorescu („chip de heruvim sub o caciula mare cat o caldare”, asa ii descria Alexandru Vlahuta), taranul roman nici nu putea concepe ca exista homosexuali.  Domnitori sodomizati, turciti am avut. Taranul roman s-a stricat altfel. Dupa colectivizare si mai ales in anii industrializarii fortate. E vorba despre acel taran care se ducea la oras sa se faca paznic de noapte sau gunoier. Taranul navetist, din cauza caruia a aparut folclorul din anii ’80 – „uite, mama, vine RATA, vine si prostul de tata”. Pe urma, taranul si-a luat blugi si motoreta Mobra – e taranul descris de Baiesu, in „Balanta”. Azi, avem  taranul de trotuar. Taranul de la bloc. Taranul de oras.

author avatar
Razvan Ioan Boanchis
1.495 afisari
Zenville

Ultimele știri

Umblă magazinele cu puiul vopsit? Cum putem verifica, la vitrină, dacă produsul a fost crescut natural

Aproape că s-a declanşat un scandal naţional după ce Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu, a avertizat într-un mesaj transmis miercuri...

Din aliaţi, duşmani? Nicolae Ciucă a anunţat ce s-ar putea întâmpla între el şi Marcel Ciolacu la alegerile prezidenţiale 2024

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, susține că trebuie găsită cea mai bună soluție pentru problemele actuale din România.Asta ar însemna, conform liderului liberal, inclusiv o...
proger