La Paris s-a tras in libertatea cuvantului. Nu-i o metafora. Nici n-as folosi-o, pentru ca e mestecata, digerata, evacuata. E o realitate ce ma afecteaza in calitatea mea de fricos, care de cativa ani nu scrie ce gandeste.
Azi, insa, datorita unor ziaristi francezi — care n-au murit, sa fim seriosi, pentru mine si jartelele din presa romana — am dreptul sa fac piruete in coregrafia tragica dedicata libertatii de presa. E prima data cand recunosc public ca mi-e frica. De Statul politienesc si demonstrativ din Romania. Nu mi-e frica pentru mine. Eu m-as sinucide, fiindca n-as suporta sa ma batjocoreasca infractorii sau uneltele Monicai Macovei. Nu vad nicio diferenta, si chiar regret, intre aceste doua categorii. Mi-e frica pentru fiica mea si sotia mea, care au nevoie de mine. Acum, insa, imi iau o portie de curaj si sinceritate, care s-ar putea sa ma coste, in timp. Iertati-ma ca va toc vremea cu o problema personala, dar vietile traite sau pierdute sunt pentru probleme personale, pentru familie, prieteni si sentimente. Doar ziaricii, propagandistii si teroristii mint, dupa o anumita varsta, ca mai au idealuri. Eu sunt macinat de o nedreptate facuta ca sa mimeze niste oportunisti lupta anticoruptie. Fara probe evidente, doar pe baza de gargara si comandamente ale strazii infometate, prietenul meu Victor Becali, dar si Borcea, si Copos, si maimutoiul Meme, si marele Gica Popescu, si amaratul de Padureanu, si Giovanni, si Netoiu stau la puscarie. De ce? Pentru ca sifonarul Tolontan a publicat niste mosmoande odioase, asumate ca anchete, iar judecatoarea Anca Alexandrescu, absolventa a fabricii de diplome Spiru Haret, s-a afirmat. Va garantez ca prietenul meu Victor Becali e un om cu o constiinta mai putin incarcata decat Tolontan si judecatoarea Ancuta. „Vaaai, in halul asta te raportezi la o instanta?” Dom’le, „am dreptul la libera exprimare!” Ce justitie, care justitie? Sentintele nu sunt date cumva de oameni cu familii, fuste sau pantaloni, aspiratii profesionale, obligatii pecuniare, probleme medicale, dispozitii si vacante? Pe Victor l-a condamnat Ancuta. Nu o jignesc, o alint. Ea e Ancuta, pentru ca Justitia e in carti si lozinci. Iar Gica Popescu sta la parnaie fiindca un bolsevic updatat a ajuns presedinte la FRF. In numele libertatii de exprimare, am dreptul sa sustin aceste lucruri. E dreptul meu, ba! Da? E dreptul meu.
P.S. Dar sa nu ne pierdem optimismul, desi ar cam fi cazul. Toata planeta „Je suis Charlie, je suis Charlie”. Doar la FRF — „Je suis Ciurli Burli, je suis Ciurli Burli!”.
AZI NU MI-AI PLACUT DESI CRED CA MAI TOATE MARILE DOSARE ALE EPOCII BASESCU SUNT FACATURI.DAR REFERITOR LA CE SA INTAMPLAT LA PARIS, IN NUMELE LIBERTATII DE OPINIE SI A LIBERTATII CUVANTULUI ,SCRIE CEVA RAU DESPRE EVREI SI CREDINTA LOR ,FA VREO DOUA CARICATURI CU MOISE SI RAZI PUTIN DE HOLOCAUST (INTRE NOI FIIND VORBA NU POTI FACE ASA CEVA)SI VREAU SA VAD DACA PRIMESTI MACAR O AMENINTARE.PANA ATUNCI URMARESTE CARICATURA DIN ADRES PE CARE O PUN AICI https://deveghepatriei.files.wordpress.com/2015/01/charlie-hebdo-matrimonio-omosessuale.jpg?w=500&h=635.PENTRU ASA CEVA DACA NU AS UCIDE MACAR AS DA VREO DOUA PALME
Bravo maestre, îți admir curajul si subscriu celor spuse. Nu sunt de acord si te rog sa nu mai repeți tâmpenia cu sinuciderea. In rest îți doresc un an bun.
Domnule Razvan Boanchis,
Stiu si curcile cum se faceau transferurile de fotbaliati romani in strainatate. Fratii Becali i-au invatat pe toti smecheria:
Impresarul vindea jucatorul, sa zicem, cu 2 mil. de € ($) la clubul strain unde era transferat. Jucatorului ii lua ochii cu o masina tare, il baga intr-o vila super (inchiriata) si ii dadea 100 mii €, care, pentru un amarat care nu mai vazuse in viata lui atatia bani la un loc, erau salariul pe 2-3 ani la un club din Romania.
Dupa aceea mai imparteau 100 de mii cu presedintele clubului, si afacerea era facuta.
Procurorii au facut un lucru simplu:
Au cerut la omologii lor din tarile unde au fost transferati jucatorii, si unde coruptia nu atinge nivelul din Romania, documentele originale de transfer, unde erau trecute sumele adevarate.
Apoi au comparat sumele reale de transfer, cu sumele de badjocura inregistrate in contabilitatea cluburilor. Diferenta, substantiala, se gasea in buzunarul distinsilor impresari si presedinti de la Poarta Alba.
Nu stiu de ce, dar nu-mi vine deloc sa plang de soarta lor, mai ales ca unii dintre ei au ridicat stacheta tupeului si a nesimtirii obraznice la cote neegalate, inca, in spatiul public romanes.
Ioane, te credeam o persoana inteligenta.Nu esti diferit de ceilalti jurnalisti,faci aceleasi greseli.Stii de ce nu vom avea niciodata justitie independenta?pentru ca voi abuzati de calitatea de oameni care lucreaza in presa si o atacati zilnic.Ca sa intelegi „spiritul legii”,trebuie s-o accepti chiar si atunci cand ne-au fost condamnati prietenii,fratii,parintii,etc.desigur daca au incalcat o lege penala,care are ca si pedeapsa inchisoarea.Sunt sigur ca oamenii enumerati mai sus sunt prietenii tai si vrei sa-i aperi,dar crede-ma ,daca ei sunt nevinovati cum sum spui tu si sunt condamnati fara temei,de ce nu mergeti la CEDO sa va cautati dreptatea?Va spun eu,pentru ca acolo va vor spune ca au fost condamnati la ani de inchisoare prea putini in comparatie cu ce-au facut,Dau numai un exeplu.dosarul in care Copos e implicat cu Loteria.Oricum justitia nu se face in „presa”de can-can.E pacat ca-ti folosesti inteligenta in a-i apara pe cei vinovati.
Esti fairplay ! Şi consecvent. Logic, Victor îţi plătea consumaţia cand erai lefter !