AcasăEditorialRazvan Ioan BoanchisDin "Livada de visini" in livada cu arbori de malahit a Marii

Din „Livada de visini” in livada cu arbori de malahit a Marii

In urma cu o saptamana am vazut „Livada de visini”, la TNB. Punere in scena fastuoasa, regizorului Doiashvili si scenografei Tamara Kvesitadze le-a lipsit doar Stalin, ca sa comande si o filarmonica pe masura, ca si-asa nu prea se intelegea ce zic actorii.

Daca am fost ironic, am fost mai mult cu mine – in materie de teatru sunt cult din auzite. Dar recunosc ca m-a distrat o doamna de vreo 70 de ani, care i-a zis plasatoarei, in pauza, „puteati sa anuntati si voi ca ati facut o interpretare originala dupa Cehov!” Un ziarist sau un prozator se desparte de textul lui dupa ce il vede publicat. Un dramaturg e eliminat cu totul din piesa lui. Nu numai Doiashvili, fara indoiala un artist mare, l-a scos pe Cehov din „Livada de visini”. Asa au procedat cam toti – cu mai multa brutalitate sau nu, depinde de epoca – de la Stanislavski la Visconti, de la Lucian Pintilie la Andrei Serban. Ultimul a pus piesa la New York, in 1977, cu Meryl Streep in rolul Ranevskaiei. La noi, Ranevskaia a fost jucata, din 1967 incoace, de Clody Bertola, Leopoldina Balanuta, Ileana Stana – Ionescu, Maia Morgenstern. Nu le-am vazut in rolul asta pe cele patru mari actrite, pe Clody Bertola cred ca nu am vazut-o deloc, dar va dau cuvantul meu de ignorant profesionist, exuberant si cu fler ca Monica Davidescu este o Ranevskaia cu o caleasca de talent si o Cale Lactee de frumusete si de gratie peste Morgenstern si celelalte.

In finalul cronichetei, ii dau cuvantul lui Doiashvili, fiindca-i bun de tot, chiar daca m-a enervat un pic, bravo lui! „Intr-o lume in care mai toti oamenii iau credite pentru locuinte, cred ca e evidenta actualitatea << Livezii>>, e clar ca Cehov vorbeste despre noi, cei de azi, pastrandu-si relevanta de la revolutia anuntata in Rusia inceputului de secol XX pana la manifestul Ocupy Wall Street, din mileniul trei.”

Din „Livada de visini” voi trece in livada cu arbori de malahit a Marii, unde m-a prins sfarsitul de saptamana. La Constanta, cele mai importante evenimente culturale sunt nuntile si botezurile. Singura institutie de nivel bucurestean e Muzeul de Arta, condus de Doina Pauleanu, iar constantenii stiu sa aprecieze faptul ca lucrari de varf semnate de Andreescu, Luchian, Tonitza si Pallady se gasesc in orasul lor. Nu intra nimeni in muzeu, nici de 1 Decembrie, cand e gratis. Cateva fraze si despre teatrele din oras. Acestea functioneaza dupa regula doi in unu, dar pe invers. S-a facut unul din doua. La Fantasio ar fi superb, daca ar avea si becuri in candelabre, dar asta nu-i o urgenta, fiindca vor cadea si peretii, iar lumina va veni dinspre Farul Genovez, care a chiorat si el, de cand se benocleaza la mareata prabusire a Cazinoului. Am auzit si sper ca am fost mintit ca la Fantasio s-au batut doi actori. Unul a dat cu suriul, celalalt cu o sticla sparta. Eu stiam ca actorii se barfesc, se injura, isi mai trag cate un pumn si inca refuz sa cred ca au ajuns sa se taie, ca docherii din Port. Care Port?

Toate astea se petrec in orasul in care, daca darami orice casa din zona peninsulara, dai de un sit arheologic. Capul, incoronat de valuri, al Constantei sta pe umerii Batranei Elade.

author avatar
Razvan Ioan Boanchis
1.073 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger