“Vrem sa dam bani pentru puscarii, dar noi n-avem conditii in spitale si in scoli”. Mda. Nu v-ati saturat de acest refren? Cand se lovea de cate un imbecil din categoria asta, pictorul Theodor Pallady intreba “ce vrea, sozul?”. Chose, in franceza, inseamna lucru, chestie, chiar obiect, in cazul nostru. “Dispari, sozule, ca am si eu nevoie de spatiul meu vital!”, spunea tot Pallady.
Sunt convins ca Securitatea va fi de acord sa preluam si noi modelul.
Ca sa fiu mai convingator in ochii sozurilor, ma voi exprima in termeni de pancarta.Transparenta la ONG-uri! ANAF peste corporatii! Luati jugul de pe capitalistii romani! Si, in general, puneti mana pe carte, nu pe pancarta, ca sa nu scrieti Holocaust in loc de Genocid, cum a facut Andrei Caramitru!
Bine ar fi sa redimensionam si PCR, ca tot sunt libere initialele si merita profitat de pe urma brandului. Facem PCR pe invers! Partidul Capitalistilor Romani. Stop, stop, sozurilor, ca aici nu-i vorba despre “ciuma rosie”, “vin rusii!”, “comunistii din PSD” si alte lozinci. Nu se asociaza nimeni cu Dragnea, care are o viziune avangardista despre economie. La Dragnea, unu plus unu fac, de obicei, patru, dar pot sa faca si cinci, daca nu esti atent. Dragnea e la fel de tupeist precum doamnele si domnii din PNL. In ultima vreme, o anumita blonda fusiforma a acestui partid disparuse din peisaj. Dar iata ca, in campania electorala, caprioara anticoruptiei vorbeste din nou despre hoti, desi are 30000 de euro pe trupul armonios, de scobitoare folosita la un capat de Stolojan si morfolita la celalalt de Iohannis. Printre alte chestii dragute, mi s-a reprosat zilele astea ca m-as fi dat cu Dragnea. N-as sustine un mustacios nici daca ar fi Clark Gable. Pana si lui Alain Delon ii statea prost cand si-a lasat sa-i creasca un sobolan sub nas, in vreo doua filme, de parca ar fi vrut sa-i dea sperante si lui Vasile Dancu.
In concluzie, facem PCR pe invers! Partidul Capitalistilor Romani. Cu logo “Banii la noi”. Da, suna excelent! Partidul Capitalistilor Romani. Banii la noi! Cine-mi fura ideea e m.c.t.l. (ma-sa curva, tac’su laborant). Nu accept decat functia de presedinte. Sau de secretar general. De cand visam eu sa fiu secretar general al PCR! Stiti care e diferenta dintre presa comunista si cea de acum? Pe vremea lui Ceausescu, fiecare institutie avea un secretar de partid, unul singur. Azi, la “Adevarul” mazgalesc infierari vreo cinci secretari de partid, iar la „Stiri pe surse” vreo sapte.
