Mi-au reprosat prietenii ca „n-ai scris nimic, nu te-ai bagat cu pixul printre intamplarile asteptate, care au zguduit tarisoara!” Asa e, nu m-am bagat, pentru ca abuzurile din – ceea ce se presupune a fi – justitie nu s-au sfarsit, nu m-am bagat pentru ca e vara si subiectul de iulie e cel de mai jos.
In iulie e normal sa se vorbeasca despre Litoral, iar eu scriu despre Litoralul anilor ’70 – ’80, despre singura epava instelata a unor timpuri mai bune. Cum spunea un poet francez, Marea se repeta. Asa e, insa valurile ne privilegiaza o repetitie in cea mai frumoasa sala de teatru (plaja) ce are, iarna, multe, prea multe, scaune goale. Dar in iulie si august, valurile par niste sertare ravasite de perchezitia turistilor – prima si ultima descindere cu victime fericite.
A fost Neversea, a fost bine, a fost o organizare desteapta, felicit corporatiile pentru sincronizarea cu orasul, traficul si sezonul, dar Neversea ori ceva similar nu a reprezentat si nu va reprezenta un fenomen care sa ramana in antologia de vacanta ca Barul Melody din Mamaia. Sau International din Olimp. Sau Acapulco din Eforie Nord. Sau Paradis din Jupiter. Cabaretul postbelic de elita l-a facut, in Romania, Viorel Paunescu, unul dintre putinii messieurs de succes de pe vremea lui Ceausescu. Astazi, 11 iulie, Viorel Paunescu implineste de patru ori douazeci si ceva de ani( quatre vingts et un peu) si ii multumesc ca m-a invatat sa ma port in oras, cand eram (foarte) tanar. Am fost coleg de clasa, sunt prieten bun si pe viata cu Andreea, fiica marelui ziarist Valentin Paunescu. Si stiu de atunci cum a facut Viorel Paunescu niste localuri uitate, azi. Tic -Tac. Sau Bradet, in Cotroceni, un restaurant intr-un palat, unde a adus o trupa de dans din Ungaria. Costumele pentru fete – Doina Levinta. Sau Salonul Spaniol, unde mergea (chiulea) la cafele tot liceul Nicolae Balcescu – Sf. Sava. Seara, in subsol, la cabaret, se serveau 12 feluri de mancare iberica. Sa nu uit, daca tot fac harta Bucurestiului de lux din anii ’70 – ’80, sa nu uit, asadar, de Barul Bucuresti, reamenajat in locul vechiului Atlantic. La previzionarea programului a venit Ion Dinca, pe care l-au injurat toti fraierii, in ultimii 28 de ani. Nu era prost, dobitocilor! Si uneori il domina pe Ceausescu. Dupa ce i-a vazut pe Dan Spataru, Aurelian Andreescu si pe toti greii, Dinca a zis „tovarasi, e de nivel parizian!” Acelasi lucru l-au constatat si niste ziaristi de la „Flacara”, pe care Adrian Paunescu ii trimisese, la Melody, sa marteleze barul, intr-un reportaj. N-au avut subiect de atac.
Azi, stiti ce se intampla azi? Daca ajungi de patru – cinci ori la restaurant, pe Litoral, e imposibil sa nu pleci nervos de minimum doua ori. Eu sunt toata vara la Constanta de cand eram mic, dar incep sa-i inteleg si pe romanii care se duc la turci, la greci, chiar si la bulgari. Vine omul un week-end la Mare, ia foc la carciuma si nu-i mai trebuie.
