Saptamana trecuta a fost una a prostiilor enorme, dar fara urmari majore. Au existat si saptamani cu prostii tragice. De data asta doar am ras. Fac si eu un TOP 3.
Iohannis a umblat la o metafora culinara alterata, ca sa caracterizeze poporul pe care nu il cunoaste, dar pe care il conduce. Sasul elocvent ca un Trabant a zis ca, in Anul Centenarului, „noi pendulam intre ceva ars si o prajitura foarte buna”. Herr president Strudel, la ce cantina lucrezi matale? La cantina Cotroceni, desigur, dar te gandesti la Festivalul Gastronomic de la Sibiu. „Consortiul Sibiu Regiune Gastronomica Europeana” va lansa si o moneda proprie, de circulatie limitata – Sibcoin. Cel care a scornit denumirea va ramane in istoria numismaticii de gradinita si a primit 1000 de lei pentru ideea lui, desi merita 2000 de lei ca sa taca. Sibcoinul e convertibil, dar convertibil rau de tot. Sase sasi vor strange sase saci cu Sibcoins si vor rascumpara Tezaurul de la rusi. Caterinci din astea gen Sibcoin are aproape fiecare sat din Franta. Exista moneda proprie si la Festivalul Melcilor. Sau la Festivalul Sofranului, unde cofetarii se intrec in macarons cu sofran si sarlote cu sofran. In sensul asta, va recomand cartea „Cina cu Picasso”, de Camille Aubray, o delicioasa poveste despre pictura si gastronomie, plasata in Sudul Frantei.
Parchetul General a platit un studiu despre Topul pe zodii al criminalilor. Asta daca va intereseaza cumva horoscopul lui Ramaru. Studiul ar putea fi extins si la alte organe ale Statului, ca suporta Bugetul, suporta. Eu as vrea sa aflu ce ascendent zodiacal si ce profil psihologic au magistratele care se imbraca si se coafeaza cum se imbraca si cum se coafeaza – nu umblu la adjective, fiindca Dreptul e o stiinta exacta, foarte exacta. Ar fi captivanta o asemenea cercetare, ca astfel am afla si noi cum stau la capitolul discernamant multe dintre aceste cucoane. Cred ca s-ar putea da si o teza de doctorat pe tema compatibilitatii intre Fecioarele din Justitie si Pestii din Servicii.
In fine, a treia gogomanie de saptamana trecuta a fost dezbaterea despre divortul profesional dintre Halep si antrenorul ei. Toti infrantii se incarca de la sursa de energie nationala Halep, toti au pareri, toti stiu ce e bine si ce e rau pentru ea. Halep nu-i Steaua sau Dinamo, ca sa chitaie suporterii. Halep e o afacere profitabila cu circuit inchis. Sa te apuci sa analizezi daca Halep a gresit sau nu e ca si cum as plange eu intr-un articol fiindca restaurantul meu preferat a schimbat bucatarul. Daca tot s-au bagat toti pe partea tehnica, ma bag si eu pe partea manageriala si as compara aspecte ce tin in mod concret de imagine. De pilda, sponsorii Sharapovei si sponsorii Simonei. Nu stiu pe ce loc mai e Sharapova. 100? 300? Dar vad ca Halep are contract cu Dedeman, o societate comerciala de succes, pornita de la zero de doi frati inventivi. Foarte bine, insa firma acestor domni vinde suruburi si gresie pentru garsoniere confort doi, in vreme ce Sharapova si Serena Williams au contracte cu branduri mondiale de haine, posete, parfumuri si orologerie.
