Muzeul National de Arta a gazduit expozitia „Arta pentru Popor?”. Pictura si sculptura. Capodopere si gunoaie. Reverente in fata Puterii si limbi date direct pe rahat. Arta la comanda. Arta condamnata. Impostori si Artisti, de la apostolii proletcultismului pana la primii pasi, timizi, ai derusificarii de la crepusculul epocii Gheorghiu-Dej.
Mai jos, lucrarile tovarasilor maestri care au condus Uniunea Artistilor Plastici si Facultatea de Arte Plastice. Schulmann („Bust al lui Stalin”), Szony („Tovarasul Gheorghiu-Dej”), Adina Paul Moscu („Vasile Luca”), Fekete („Vigilenta de clasa”), Gh. Ivancenco („Turnatorie”), Krausz („Traiasca Revolutia Rusa!”), Alexandru Moscu („Portretul lui Moghioros”), Sandor Szopos („Donarea tiparnitei”), Marius Bunescu („Santierul de la Sala Palatului – Bunescu, un pictor extraordinar, si Maxy, un avangardist transformat in proletcultist, au condus Muzeul National de Arta), Paul Erdos („S-a calit otelul”), Gh. Glauber („Ana Pauker”), Gh. Saru („Portretul lui Chisinevski” – pe urma, Saru a devenit pictor abstract in America!), Szobotka („Activistul” – Szobotka a facut anul I de Facultate trimis de Partid, iar in anul II era deja profesor la Arte Plastice).
Veleitarii Adina Paul Moscu si Alexandru Moscu i-au acuzat de formalism pe Pallady (mizantropul de anvergura lui Matisse) si Henri Catargi (mama lui fusese in suita Reginei Maria) si le-au cerut sa invete desenul de la capat, ca sa intre in Uniune, adica sa poata supravietui.
Am amintit despre capodopere. Corneliu Baba, cu „Odihna la camp”, si ilustratiile din 1953, la „Mitrea Cocor”, care l-au salvat de ostracizare. Ciucurencu – un portret de 3 metri pe 1,5 metri al Anei Ipatescu si o „Casa a Scanteii”, in pandant cu lacul Herastrau. Piliuta – „Inmormantare la Flamanzi”, patru femei ingropand un taran, acesta fiind tabloul care l-a facut pe Piliuta pictor mare. Iser – „Gheorgiu-Dej”, vorbind in picioare la o sedinta, sprijinindu-se cu palmele de masa de prezidiu pe care se afla o carte de Lenin.
Timpul si Piata de Arta au stabilit care sunt Artistii si care sunt propagandistii. Artistilor oficiali (pictori, scriitori) li s-a permis, mai ales dupa moarte lui Gheorghiu-Dej, sa strecoare si soparle pe simeze sau in carti. Aveau prestigiu si opera. In Romania post ’89, Artistii oficali au fost inlocuiti cu intelectualii oficiali. Acesti intelectuali oficiali sunt niste neopropagandisti definiti de o intamplare cu Ion Jalea, prezent in expozitie cu „Invatatoarea lui Lenin”. La un Congres al Partidului, un activist i-a reprosat lui Jalea ca nu aplauda. Sculptorul era ciung, isi pierduse o mana in Primul Razboi Mondial. Jalea s-a apucat sa aplaude. Cu mana ramasa a inceput sa se bata peste obraz.
