320000 un Grigorescu, la licitatie. Datorita Artmark, preturile s-au dublat ori chiar s-au triplat. Piata romaneasca de arta a revenit la nivelul din 2008-2011. Cateva consideratii/speculatii personale.
Tabloul lui Grigorescu. Lucrare foarte buna. In „Tarancute”, Grigorescu sta fara probleme langa (am scris „langa”, nu „printre”) impresionistii francezi.Dar o tema banala. Panza e „din faza edilica si rustica a lui Grigorescu, o faza care corespunde semanatorismului literar” (K.H. Zambaccian, „Insemnarile unui amator de arta”).
Cumparatorul. Anca Vlad. Si e bine ca a fost asa, pentru ca multa lume se gandea ca Adrian Nastase ar putea fi la ambele capete ale licitatiei. In „Jurnalul” sau, intins in zece volume, Petre Oprea scria, pe 26 decembrie 1995 „Adrian Nastase a vandut prin Casa Alis cateva lucrari din colectia personala. Mai intai a fost surpriza. Un om politic in plina glorie si autoritate sa-si vanda cateva lucrari din colectie?A urmat reactia. S-a insinuat sau s-a spus direct ca a fost o vanzare trucata, o spalare a banilor din partea lui Nastase. Imperturbabil, Nastase a raspuns ca a fost nevoit sa se desparta de cateva dintre lucrarile colectiei pentru a-si cumpara o casa”. Pe piata circula zvonul ca fiul lui Nastase, Mihnea, ar fi proprietar, in America, al unui site dedicat comertului de arta-www.foreignaffairintl.com. Sigur, e posibil sa se foloseasca niste baieti de numele lui Nastase. De verificat.
Proprietarul initial al „Tarancutelor”. Sculptorul Constantin Baraschi.Fostul socru al lui Eugen Mihaescu. In cartea „Rebel”, Mihaescu, pictorul care scrie sau scriitorul care picteaza, l-a descris si pe Baraschi. „Intotdeauna elegant imbracat ca un aristocrat rafinat, isi alegea costumele din gabardina cea mai buna, iar pantalonii erau lucrati in strainatate. Purta camasi de matase cu grija asortata si ciorapi din bumbac subtire, bine intinsi pe gleznele fine ca ale cailor de rasa. Avea palarie Borsalino moale si trasa pe o parte, pardesie bej din casmir.(…) Va puteti inchipui ca un Artist al Poporului din Republica Populara Romana sa aiba, cu simbrie, secretar, masina particulara cu sofer, avocat si ucenic, in anii ’50? Baraschi avea. Mai mult decat atat: cineva l-a turnat la Securitate ca are <<cocosei>>. I s-a facut perchezitie, agentii s-au dus in gradina, au sapat si au gasit comoara.Baraschi invatase la bijutier sa lucreze metalele si pietrele pretioase.Interogat de Militie in legatura cu aurul ascuns, sculptorul a declarat ca intentiona sa toarne bustul lui Lenin in metal pretios. Culmea e ca a fost crezut si n-a patit nimic, desi avea kilograme de aur si altii au infundat puscaria pentru cateva monede”.
