Dur, foarte dur articolul „Cat castigau vedetele micului ecran in comunism”. Doi investigatori de mare talent, Virgil Burla si Ionel Stoica, au descoperit ca „munca la radio sau la televiziunea de stat era rasplatita regeste”.
Abordarea geme sub greutatea maniei proletare, caci nu este etic, tovarasi, ca in anul 1983 tovarasul Dem Radulescu sa primeasca aproape 31.000 de lei pentru ca a jucat intr-o piesa de teatru si in 63 de emisiuni. Daca te macina curiozitatea si imparti suma la numarul de emisiuni rezulta ca tov. „Bibanu’ ” a primit vreo 493 de lei pentru fiecare. Dezmat! Si tovarasul Horia Moculescu s-a desfatat pe banii poporului, incasand 14.784 lei pentru ca a participat si orchestrat 20 de emisiuni. Rusinos, 700 de lei pentru fiecare, la ce i-au trebuit atati bani? Oricine poate scoate niste sunete la televizor, ce atata rasplata? Altul: Nichita Stanescu. 114 lei pentru o poezie in revista „Cutezatorii”. Si inca 19.000 pentru 20 de eseuri si 23 de poezii, la „Flacara”. Luate la bucata, revin cam 432 de lei. Rasplatit regeste, desigur! Cu aceeasi masura se cantareste si talentul lui Radu Beligan, Tamara Buciuceanu Botez sau Octavian Paler. Tot vreo 700 de lei a incasat si Corina Chiriac pentru fiecare aparitie Tv, ceva mai mult a luat Victor Socaciu. Le-as fi dat de 100 de ori, de 1.000 mai mult, sunt nume de referinta si pentru actul de cultura, si pentru toti cei care au trait vremurile alea. Marturisesc, nu inteleg care e clou-ul articolului. Ca niste actori, poeti, compozitori si cantareti au luat sume carora repetentilor la aritmetica li se par prea mari? Sau ca niste aventurieri printre metafore si sintagme, care prin ’83 mergeau de-a busilea, cred eu, au scapat pianul din brate si li s-au varsat cuvintele pe trepte? Mai degraba!
