Premiile Pulitzer pentru jurnalism american sunt acordate din 1917 dintr-un fond administrat de Universitatea Columbia, lasat mostenire de jurnalistul Joseph Pulitzer (1847 – 1911).
Premiile constau in medalii de aur, care se duc la ziarele castigatoare si suma de 10.000 de dolari pentru jurnalisti, fiind premiate cele mai bune reportaje, fotografii, dar si romane si inregistrari muzicale.
Si-a dorit sa fie mercenar
Joseph Pulitzer s-a nascut in 1847, in Mako, Ungaria. Tatal lui, Filip, evreu, era un comerciant de grane instarit. Mama, de origine germana, era o romano-catolica ferventa, care a dorit ca unul dintre fiii sai, Joseph sau Albert, sa devina preot. Baietii au beneficiat de o educatie aleasa, la scoli particulare, mai ales de cand familia s-a mutat la Budapesta. Tatal lor a murit cand Joseph avea 11 ani, iar mama s-a recasatorit cu un om de afaceri bogat, pe care baietii nu l-au acceptat.
La 17 ani, Joseph a vrut sa se inroleze in armata austriaca, dar a fost respins pentru ca avea o constitutie firava si avea probleme cu ochii. Legiunea Straina cauta mercenari pentru Mexic, iar armata britanica pentru India, dar Joseph a fost din nou respins. Abia in Hamburg a reusit sa se inroleze. In Marina americana. Satul de navigat, cand a ajuns in apropierea Bostonului. Ajuns in St. Louis, Joseph a schimbat multe meserii “de jos”: catargiu (cara bagajele cu catarul), spalator de vase prin diferite “bombe”, chelner.
A devenit ziarist din mers
Intr-o zi, in sala de sah a Librariei Mercantile, a intrat in vorba cu doi jucatori, pe care i-a criticat pentru mutarile neinspirate. Cei doi erau editori la ziarul de limba germana “Westliche Post”. Acestia i-au oferit un post de reporter de investigatii. Neavand niciun fel de pregatire in acest sens, Joseph a invatat din mers si a reusit sa se impuna si sa se faca temut. In 1872, la numai patru ani de cand trecuse de la “Joey Evreul”, cum era strigat pe strazile din St. Louis, la „tanarul ziarist Pulitzer”, i s-a propus de catre proprietarii ziarului, care intrasera in faliment, sa preia conducerea. Joseph avea doar 25 de ani. A angajat mai multi ziaristi de investigatii si a marit ponderea stirilor senzationale, ceea ce a dus la cresterea spectaculoasa a tirajului, iar in 1878, Joseph a cumparat si ziarul „St. Louis Post – Dispatch”. In acelasi an, s-a casatorit cu Kate Davis, o femeie de lume, foarte cunoscuta in Washington. Devenit cetatean american, Joseph Pulitzer a intrat in high – life, dar a ramas consecvent reportajelor de investigatii, care dezvaluiau coruptia la cel mai inalt nivel. In 1883, Joseph cumparat „The New York World”, aflat in cadere de tiraj. Urmand „reteta populista” deja cunoscuta – investigatii si stiri senzationale -, combinata cu multe ilustratii, Joseph impune ziarul pe piata. In urmatorii ani, ziarul ajunge la un tiraj de 600.000 de exemplare.
Parintele presei de scandal
Din cauza diabetului, la 43 de ani era aproape orb si suferea de depresie acuta. Urmatorii ani si i-a petrecut pe iahtul sau, “Liberty”, sau in “Turnul Tacerii”, cum botezase resedinta sa Bar Harbor, din Maine, pe care o antifonase. Nu a abandonat niciodata afacerile sale din mass media, conducand prin telefon, motiv pentru care isi facuse o agenda impresionanta, cu 20.000 de nume si termeni codificati. Intre 1896 si 1898, Pulitzer s-a luptat pentru suprematia tirajului cu William Randolph Hearst, care ii copiase reteta de succes si se straduia sa-i ia si cei mai buni ziaristi. “Jurnalistii galbeni” nu aveau un renume prea bun, pentru ca exagerau si exploatau stirile pentru a “stoarce” senzationalul si din piatra seaca. Atat Pulitzer, cat si Hearst erau considerati “parintii galbenilor” si initiatorii acestui tip de jurnalism. Pulitzer incepuse in 1883, cu “redarea senzationala a unor crime de duzina” si “cruciade exagerate impotriva unor corupti marunti”, dupa cum era acuzat de ziarele “serioase”. “Pentru mine, nicio crima nu e de duzina si niciun caz de coruptie nu e minor”, declara Pulitzer. Cititorii erau de acord cu el. Tot el a introdus pentru prima data banda desenata cu substrat politic. Pentru ca impactul desenului sa fie mai puternic, Pulitzer a introdus pagina color, predominanta fiind culoarea galbena, devenind sinonim cu presa tabloid.
Premiile Pulitzer 2012
Jurnalism
Servicii publice – The Philadelphia Inquirer
Breaking News – redactia de stiri The Tuscaloosa-News (Alabama)
Jurnalism de investigatie – Matt Apuzzo, Adam Goldman, Eileen Sullivan si Chris Hawley de la Associated Press si Michael J. Berens si Ken Armstrong de la Seattle Times
Jurnalism analitic – David Kocieniewski de la New York Times
Jurnalism local – Sara Ganim si redactia de la Patriot – News Staff, Harrisburg, Pennsylvania
Jurnalism national – David Wood de la Huffington Post
Jurnalism international – Jeffrey Gettleman de la New York Times
Cel mai bun articol – Eli Sanders de la Stranger, Seattle
Comentariu – Mary Schmich de la Chicago Tribune
Cronica – Wesley Morris de la Boston Globe
Caricatura – Matt Wuerker de la Politico
Fotografie breaking news – Massoud Hossaini de la Agence France-Presse
Fotoreportaj – Craig F. Walker de la The Denver Post
Arte
Teatru – „Water by the Spoonful” de Quiara Alegria Hudes
Istorie – „Malcolm X: A Life of Reinvention” de Manning Marable
Biografie – „George F. Kennan: An American Life” de John Lewis Gaddis
Poezie – „Life on Mars” de Tracy K. Smith
Non fictiune – „The Swerve: How the World Became Modern” de Stephen Greenblatt
