Camera Reprezentantilor din Congresul american a votat cu cvasi-unanimitate textul care include noi sanctiuni impotriva Rusiei, cap de lista, urmata de Iran si de Coreea de Nord. O decizie care a provocat furie la Moscova, dar si in UE, pentru ca permite faultarea intreprinderilor europene ce lucreaza cu rusii.
Propunerea de sanctiuni, care trebuie adoptata si de Senat, include si sanctiuni pentru Iran, in special impotriva Gardienilor Revolutiei acuzati de sustinerea terorismului, in timp ce Coreea de Nord este sanctionata pentru testele balistice. Parlamentarii americani, fortand mana presedintelui Donald Trump intr-un moment in care acesta vrea sa i-o intinda lui Vladimir Putin, vor in primul rand sa aplice represalii Rusiei dupa o campanie de dezinformare si de piratare atribuita Moscovei in timpul alegerilor prezidentiale americane de anul trecut. Anexarea Crimeii si ingerintele in Ucraina sunt alte motive ale sanctiunilor propuse. „Asa cum au concluzionat serviciile de informatii , acest fost agent KGB (Putin) a incercat sa se amestece in alegerile noastre”, a declarat parlamentarul republican Ed Royce, citat de Afp. „Daca nu facem nimic, Rusia isi va continua agresiunea”, a adaugat Royce. Rezultatul au fost 419 voturi favorabile sanctiunilor, contra 3 impotriva. Insa textul prevede si un mecanism deloc pe placul Casei Albe: parlamentarii vor sa-si aroge dreptul de a se interpune daca vreodata Donald Trump ar decide sa suspende sanctiunile existente impotriva Rusiei. Daca sanctiunile trec de Senat, Trump si-ar putea opune veto-ul, dar Congresului i-ar fi suficient sa voteze din nou, cu o majoritate de doua treimi, pentru a-l depasi.
S-a depasit linia rosie
In timpul campaniei, Trump a declarat ca nu va utiliza niciodata energia ca mjloc de presiune. Acum, din Paris la Berlin, trecand prin Bruxelles, initiativa unilaterala a Congresului american nu a fost bine primita. Pana la ora actuala, regimul regimul sanctiunilor impotriva Rusiei din cauza Crimeii a fost coordonat de ambele maluri ale Atlanticului, astfel incat era exprimata opinia unui bloc.
De fapt, mai multe tari europene, in special Germania, vad rosu pentru ca textul adoptat de Congres ii va da posibilitatea lui Trump sa sanctioneze intreprinderile europene care lucreaza la conductele petroliere venind din Rusia, limitand, de exemplu, accesul lor la bancile americane sau excluzandu-le de pe piata publica din SUA. Deci s-ar putea deschide calea sanctiunilor contra grupurile europene partenere ale proiectului Nord Stream 2care urmeaza sa accelereze sosirea gazelor rusesti in Germania, incepand cu 2019. Estimat la 9 miliarde de euro, Nord Stream 2 va lega Rusia de Germania via marea Baltica. Santierul, care se va lansa anul viitor, implica intreprinderi precum Engie (Franta), OMW (Austria), Shell (Marea Britanie-Olanda), Uniper (ex-EON) si Wintershall (BASF), ambele din Germania. Toate asociate cu gigantul rus Gazprom. Pana in prezent, linia rosie fixata de Washington si Bruxelles a fost ca sanctiunile sa nu afecteze aprovizionarea cu gaz a Europei. Aparent dand dovada de concesie, Camera Reprezentantilor a modificat un articol astfel incat unica tinta a sanctiunilor sa fie conductele de gaze a caror origine este in Rusia, eliminandu-le pe cele care, precum oleoductele din zona Marii Caspice, venite din Kazahstan, nu fac decat sa tranziteze Rusia.
Comisia Europeana, de mana cu Moscova
Adjunctul afacerilor Externe ruse, Serghei Riabkov, a denuntat ”un pas foarte serios in directia unei distrugeri a perspectivelor de normalizare a relatiilor SUA cu Rusia”. ”Aceste acte nu vor ramane fara raspuns”, a amenintat Riabkov. De partea sa, Comisia Europeana si-a exprimat ”ingrijorarea” cu privire la , pe de-o parte, ”posibilul impact (al sanctiunilor) asupra independentei energetice a UE” si, pe de alta parte” cu privire la ”posibililele consecinte politice negative”, reamintind importanta coordonarii politicii sanctiunilor intre toate tarile G7. Comisia a prevenit ca ramane ”pregatita sa actioneze pentru a proteja interesele europene”, daca temerile sale nu sunt luate in considerare, indicand ca decizia americana ar putea avea consecinte asupra ”infrastructurilor ce transporta resurse energetice in Europa” si asupra ”proiectelor cruciale pentru obiectivele europene de diversificare energetica”. Insa o riposta impotriva Washingtonului presupune o unanimitate a celor 28 membri UE, in conditiile in care , spre exemplu, Nord Stream 2, nu este pe placul tuturor: Polonia si tarile baltice il critica pentru ca nu va face decat sa le creasca dependenta de gazul rusesc. Iar Marea Britanie nu are nici un interes sa provoace Congresul american, interesata sa negocieze un cat mai bun acord comercial post Brexit.
