Schimb de replici intre ministrul Justitiei si fostul premier Dacian Ciolos. Subiectul – Ordonanta de Urgenta 6/2016, care a stat la baza unor protocoale incheiate intre institutiile din sfera Justitiei si Serviciile de Informatii.
Totul a pornit dupa ce, seara trecuta, ministrul Justitiei a facut unele sublinieri cu privire la OYG6, adoptata in timpul guvernarii Ciolos. Concret, Toader a adus in discutie faptul ca Guvernul Ciolos a primit avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii pentru actul normativ in cauza in aceeasi zi in care l-a si solicitat, adica pe 10 martie, dar ca nu s-ar mai fi asteptat si avizul CSM-ului, care a venit abia doua saptamani mai tarziu. In schimb, din cate a atras atentia oficialul din fruntea Ministerului Justitiei, OUG in cauza a primit si avizul Serviciului Roman de Informatii. „Ordonanta fost initiata pe 9 martie, a primit avizul de la SRI, de la CSAT pe data de 10 si pe 11. Pe 24 martie a primit avizul CSM. Asa scrie in documentatie, ca pe 10 martie 2016 a cerut aviz CSAT si pe 10 martie l-a si primit. Se numeste operativitate si loialitate fata de valorile constitutionale, eventual cu ghilimelele de rigoare. (…) Acelasi fost premier (Ciolos – n.n.) spunea ca OUG 6 a fost adoptata cu toate avizele necesare. Aici a fost adoptata fara aviz de la CSM, care a venit dupa doua saptamani, dar cu avize de la SRI si de la CSAT, care dupa parerea mea nu erau necesare, dar s-au justificat probabil prin faptul ca poate participa SRI la comisiile mixte”, a sustinut ministrul Justitiei, seara trecuta, la un post TV.
Aflat intr-un alt studio de televiziune, Dacian Ciolos a reactionat. „A fost o consultare cu SRI-ul pentru ca OUG viza SRI, (…) nu aveam nevoie de aviz pentru adoptarea proiectului de ordinanta, era firesc sa avem consultari. Asta e un lucru de bun-simt, daca nu de buna practica legislativa”, a afirmat Ciolos. Totodata, fostul sef al Guvernului a sustinut ca „Ordonanta 6 a venit in urma unei decizii a Curtii Constitutionale care interzicea SRI sa mai utilizeze acel instrument, acele dispozitive de interceptari care erau legale, folosite de procurori, cu aviz de la judecatori, conform legii, in anumite dosare de cercetari penale. (…) In momentul in care CCR a dat aceasta decizie si ea intra in vigoare, o serie de dosare, inclusiv de coruptie, care se aflau pe rol la Procuratura si chiar la DNA riscau sa ramana blocate. (…) Si atunci era important ca Guvernul sa vina cu alternativa care sa tina cont de decizia CCR”.
