Anul viitor, cel mai lung gazoduct din lume, Nord Stream 2 , va fi inaugurat dar Washington ameninta deja cu sanctiuni denuntand o dependenta energetica a aliatilor de Putin
Nord Stream 2, un proiect de peste noua miliarde de euro, divizeaza Europa si a starnit iritare la Casa Alba. 1230 de kilometri de ”pipelines” sunt destinate sa lege Rusia si Germania prin marea Baltica. Obiectivul: aprovizionarea Europei cu gaz rusesc si in principal Germania, tara care s-a angajat in inchiderea centralelor sale nucleare. Dar initiativa este rau vazuta de mai multe tari, incepand cu SUA care s-au grabit sa denunte viitoarea dependenta energetica a Europei de Moscova. 
La punctul care Casa Alba intentioneaza sa-i sanctioneze pe protagonisti. ”Nu am desfasurat inca toate instrumentele care sa permita stoparea acestui proiect”, a prevenit Gordon Sondland, ambasadorul american la Uniunea Europeana. ”Nu vrem sa vedem un actor in masura sa opreasca robinetul de gaz al aliatilor nostri daca o criza politica survine in plina iarna”, a adaugat Sondland.
Arma politica
De fapt, aceasta pare a fi Nord Stream 2. In primul rand, pentru ca Germania va importa doua treimi din de care este dependenta de la gigantul rus Gazprom. Apoi, pentru ca Ucraina va fi lipsita de 2,8 miliarde de dolari reprezentand redevente anuale legate de tranzitul de gaz actualmente operat pe teritoriul ei. O lipsa financiara echivalenta cu 3% din PIB al Ucrainei. Spre satisfactia Kremlinului, constient ca o gaura in casieria Kievului va fragiliza si mai mult conducerea tarii.
Afaceri pe fundal
Polonia, care s-a ridicat imediat impotriva Nord Stream 2, vede gazoductul ca pe o amenintare la securitatea Ucrainei. ”Intrucat Rusia nu va mai avea nevoie de vecinul ei pentru a-si transporta gazul, ce-l va impiedica pe Vladimir Putin sa mearga cu picioarele peste Kiev?”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki, la o conferinta de presa la Hamburg. In ochii Varsoviei, chiar NATO este vizat de Nord Stream 2. ”Rusii vor profita pentru a patrula in toata Baltica”, a prevenit ministrul polonez de Externe, Jacek Czaputowicz. Argumente reluate de Donald Trump. Dar pe partea economica. Presedintele american intentioneaza, in primul rand, sa gaseasca noi piete de desfacere pentru gazele naturale produse de companiile sale , limitate pana acum la pietele sud-americane si asiatice. Argumente care nu au clintit-o pe Angela Merkel. Cancelarul german a reafirmat sustinerea sa pentru Nord Stream 2 in cadrul unei intalniri, in august, cu Vladimir Putin. O aprovizionare a Germaniei cu gaz american presupune construirea unui terminal maritim (SUA exporta gaz lichefiat), deci prea scump. Intr-o scrisoare deschisa, 90 de parlamentari germani i-au cerut lui Merkel sa renunte la Nord Stream 2. Tabara ”nu” regrupeaza si tarile baltice, Marea Britanie si Danemarca- care a refuzat trecerea gazoductului pe teritoriul sau. Nu si Franta: Engie participa la proiectul Nord Stream. Asteptand eventualele sanctiuni americane, primele tronsoane ale gazoductului se afla deja pe fundul marii, 200 km fiind instalati pentru o inaugurare programata la sfarsitul lui 2019. Probabil doar in prezenta lui Merkel si Putin.
