Uniunea Europeana a decis sa deschida un nou capitol in negocierile de aderare cu Turcia, dupa trei ani de blocaj.
Turcia si UE au sperat ca vor juca un rol important in Orientul Mijlociu si vor scapa de dependenta de gazele rusesti.
Din nou la „masa”
Politicile UE si ale Turciei s-au schimbat radical de-a lungul conflictului din Siria. Rusia a jucat foarte dur „cartea Siriei”, miza fiind uriasa, ca resurse in gaze naturale si din punct de vedere strategic. Turcia si UE au trebuit sa revina la masa „integrarii”, pe care o inghetasera pana la caderea regimului criminal din Siria. Insa, cum regimul criminal al lui Bashar al-Assad are „girul” marilor puteri sa ramana in „functiune”, ministrii UE pentru Afaceri Europene, reuniti la Luxemburg, au dat unda verde deschiderii, la 5 noiembrie, a unui nou capitol de negocieri cu Turcia. Din cele 35 de capitole de negocieri, 13 au fost deschise si doar unul a fost inchis. UE conditioneaza deblocarea suplimentara a discutiilor de recunoasterea de catre Ankara a Republicii Cipru, una dintre cele 28 de tari membre UE, tara care are si ea acces la gazele din Mediterana.
„Prietenii Siriei” sau ai lui Bashar?
Ministri din 11 tari occidentale si arabe, care s-au constituit in „Prietenii Siriei”, au incercat marti, la Londra, sa convinga opozitia siriana sa participe la conferinta internationala de pace Geneva-II, consacrata tranzitiei politice din Siria. Seful Coalitiei Nationale a Revolutionarilor si Fortelor de Opozitie, Ahmad al-Jarba, a refuzat sa participe la orice negociere, atat timp cat Bashar al-Assad ramane la putere, iar comunitatea internationala il accepta. La randul lui, Bashar a anuntat ca va participa la alegerile din 2014, pentru ca nu vede nicio opozitie care sa fie siriana, ci doar una „inventata” de puteri interesate de resursele Siriei.
