Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » News » Si Parchetul General cere “respingerea in bloc” a proiectelor de modificare a legilor Justitiei

Si Parchetul General cere “respingerea in bloc” a proiectelor de modificare a legilor Justitiei

Autor:

 

 

Pe langa punctul de vedere facut public dinspre DNA, in prima parte a zilei de miercuri, un demers similar a fost transmis si din directia Parchetului General, in speta a Ministerului Public.

17264246 1120199814769541 1665261576605957070 n parchet 350x233 Si Parchetul General cere respingerea in bloc a proiectelor de modificare a legilor JustitieiForul condus de catre Augustin Lazar a raspus, de asemenea, solicitarii CSM-ului de a remite un punct de vedere cu privire la propunerile legislative aflate la Camera – cele menite a aduce modificari celor trei legi ale Justitiei. “Punctul de vedere rezultat in urma consultarii procurorilor este de respingere in bloc a proiectelor in discutie”, se mentioneaza in comunicatul Parchetului General.

Iata ce se mai precizeaza in documentul facut public dinspre Ministerul Public:

“Opinia  exprimata este fundamentata pe o analiza de fond care a fost transmisa Consiliului Superior al Magistraturii si este justificata de o serie de argumente dintre care mentionam urmatoarele:

Propunerile legislative nu sunt fundamentate pe un studiu de impact si pe o consultare prealabila a magistratilor, contin necorelari si lacune si nu induc predictibilitate si stabilitate in sistemul judiciar din Romania.

Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii in concordanta a legilor justitiei cu anumite decizii ale Curtii Constitutionale, insa trebuie mentionat ca aceste initiative, in loc de a propune modificari punctuale, adauga la lege, cu consecinta unor schimbari radicale a arhitecturii  sistemului judiciar.

Avand in vedere importanta deosebita a acestor propuneri legislative, procurorii apreciaza ca se impune cu necesitate dezbaterea acestor initiative in procedura obisnuita (si nu in procedura de urgenta), pentru a avea timpul necesar avizarii de Consiliul Superior al Magistraturii, in urma unei analize  temeinice  a acestora si dupa consultarea tuturor institutiilor judiciare.  In acest sens, Constitutia Romaniei, republicata, la art. 75 alin. (1) si (2) prevede ca pentru coduri sau alte legi de importanta deosebita termenul in care trebuie sa se pronunte prima Camera sesizata este de 60 de zile.

Initiativele legislative ale Camerei Deputatilor vor influenta negativ cariera si activitatea profesionala a judecatorilor si procurorilor si vor produce dezechilibre in functionarea instantelor si parchetelor. Spre exemplu, propunerea de modificare a Legii nr. 304/2004 referitoare la infiintarea Directiei pentru Investigarea Infractiunilor Savarsite de Judecatori si Procurori  in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se apreciaza ca fiind nejustificata si nesustinuta de masuri privind resursa umana. Astfel, se poate constata ca nu exista alte categorii profesionale care sa aiba un organ de ancheta specializat dedicat. Prin infiintarea acestei directii se creeaza falsa impresie ca la nivelul acestei categorii socio-profesionale exista un fenomen infractional de o asemenea amploare incat sa justifice tratarea magistratilor in mod diferit in cazul incalcarii legislatiei penale (in anul 2015 au fost trimisi in judecata 16 magistrati, in anul 2016 un numar de 18 magistrati, iar in anul 2017 un numar de 5 magistrati). De altfel, competenta materiala nu este corelata cu propuneri de modificare ale Codului de procedura penala si a legilor speciale referitoare la competenta in domeniu. De asemenea, prerogativa ministrului justitiei de a propune atat procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorii sefi ai Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Directiei pentru Investigarea Infractiunilor Savarsite de Judecatori si Procurori, cat si procurorii sefi de sectie ai respectivelor structuri, pe de o parte politizeaza sistemul judiciar prin faptul ca ministrul justitiei propune numirile in functiile de varf ale Ministerului Public, iar pe de alta parte goleste de continut posibilitatea procurorului general de a-si realiza propriul plan managerial, respectiv il impiedica in a propune procurorii sefi din subordine cu care sa formeze in mod corespunzator o echipa de lucru. Totodata, dispozitiile criticate contravin recomandarile Comisiei Europene exprimate in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare de asigurare a independentei justitiei prin proceduri de numire a procurorilor cat mai transparente si bazate pe merit, dupa modul celor utilizate pentru numirea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Propunerile legislative formulate de Camera Deputatilor eludeaza, in fapt, votul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, al corpului magistratilor si al societatii civile, precum si intregul proces legislativ de modificare a legilor justitiei inceput de Ministerul Justitiei, in conditiile in care nu se respecta standarde de eficienta si transparenta, prin posibilitatea unor dezbateri reale si constructive”.



Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 25-11-2017
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!