Rafturile sunt pline, dar buzunarele se golesc mult mai usorRata anuala a inflatiei a urcat la 5% in martie 2018, de la 4,7% in luna precedenta, pe fondul scumpirii marfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare cu 4,01% si a serviciilor cu 2,9%.
O rata mai mare a inflatiei anuale a fost consemnata in luna iunie 2013, cand preturile de consum au urcat cu 5,37%. In martie comparativ cu februarie, preturile de consum au urcat cu 0,3%.“Rata medie a inflatiei in ultimele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018) fata de precedentele 12 luni (aprilie 2016 – martie 2017) este 2,5%. Determinata pe baza IAPC, rata medie este 1,9%”, noteaza INS. Alimentele s-au scumpit cu 4,01% fata de luna martie din 2017 si cu 1,74% fata de luna decembrie 2017. In comparatie cu luna trecuta, majorarea a fost de 0,48%. Marfuri nealimentare s-au scumpit cu 6,57% fata de luna martie din 2017, iar fata de luna decembrie 2017 cu 1,36%. In comparatie cu luna trecuta, cresterea a fost de 0,15%. De asemnea, gazul s-a scumpit cu 20% si curentul electric cu 14%. In luna februarie a acestui an, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a revizuit in crestere la 3,5%, de la 3,2%, prognoza de inflatie pentru finalul acestui an. Pentru finalul anului 2019, BNR estimeaza o rata a inflatiei de 3,1%.Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflatiei in primele trei trimestre ale anului 2018 este determinata de acele componente ale cosului de consum exogene sferei de actiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflationist are ca efect reintrarea indicatorului in intervalul tintei incepand cu ultimul trimestru din 2018.
Pretul mediu al alimentelor va creste cu 8-10%
Presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara, Dragos Frumosu, crede ca alimentele se vor scumpi cu 8-10% in urmatoarele luni. Liderul sindical sustine, insa, ca producatorii autohtoni nu sunt responsabili nici pentru scumpirile alimentelor de anul trecut, nici pentru cele care urmeaza pana in primavara. „Scumpirile la energie au determinat cresterea costurilor de productie din industria alimentara. Cresterea pretului la carburanti a scumpit transportul. Iar slabirea leului in fata euro a facut ca importurile de alimente – fata de care suntem dependenti ca tara – sa coste mai mult. Toate acestea au avut consecinte care astazi se vad la raft. Toate au venit in cascada si au cauzat scumpiri care n-au mai putut fi tinute in frau”, a mai apreciat Dragos Frumosu.
Vorbiți despre importurile de alimente și dependența față de ele de parcă ar fi o bagatelă, acolo, sau ca și cum ar fi ceva normal, doar sîntem Qatar ori altă țară deșertică iar nu România, un pămînt capabil să hrănească 80 de milioane de oameni (FAO). Nici o observație ziaristică, nici un reproș către nemernicii care ne-au adus aici și idioții care îi pun acolo de 28 de ani, nici o lamentație, nici un regret. Depindem – auzi, DEPINDEM! – de importurile de alimente. Normal, foarte normal, normal, ziceam. Apropo, care ar fi acele alimente de ale căror importuri depindem (altminteri, ne-am hales-bules! ) și pe care nu le poate produce solul românesc? Banana altoită cu nuca de cocos?
Asta ar fi ori o apa tonica pt Psd sa, i scoale ori valeriana. Se pare ca deja sforaie…