Reactionand la decretul anti imigranti semnat de Donald Trump, in scopul de a bloca intrarea in SUA a cetatenilor din sapte tari majoritar musulmane, americanii au readus in actualitate istoria celebrei statui, imaginata de un francez pasionat de Orient: Frédéric Auguste Bartholdi
Autorul colosului inalt de 45 de metri, sculptorul francez Auguste Bartholdi, a imaginat statuia pentru o cu totul alta tara. ”A calatorit de mai multe ori in Egipt si a fost fascinat de estetica colosalelor statui din epoca faraonilor. In 1867, in timpul Expozitiei Universale din Paris, l-a intalnit pe hedivul (vicerege) Egiptului si Sudanului, Ismail Pasa care vroia sa moernizeze Cairo”, relateaza istoricul Bernard Richard.
Bartholdi a imaginat pentru hediv o statuie ce reprezenta o femeie egipteana, o fellah (taranca) care purta un val, ”deci musulmana”, amplasata la intrarea din sud a canalului Suez, si denumita ”Egiptul aducand lumina Asiei”.
Refuzata in Egipt
Dupa expozitia de la Paris, Bartholdi a propus proiectul sau lui Ismail Pasa si antreprenorului francez Ferdinand de Lesseps, promotorul canalului Suez. Le-a adus schite, acuarele si machete din argila a statuii pe care deja o vedea luminand intrarea in celebrul canal. ”Dar Ferdinand de Lesseps a vrut sa pastreze gloria doar pentru el si s-a opus proiectului. Potrivit lui, canalul era monumentul sau si nimic nu trebuia sa-l puna in umbra”, spune Bernard Richard.
Chiar si fara refuzul lui de Lesseps, Ismail Pasa nu avea sumele pentru a finanta ridicarea statuii, cheltuielile pentru inaugurarea canalului fiind colosale.
Gustave Eiffel pune mana pentru apropierea de SUA
Totusi, planurile lui Bartholdi nu au cazut in uitare. In 1975, prietenul sau si fin observator al Americii, Édouard de Laboulaye, este presedintele Comitetului de prietenie franco-americana. Lanseaza o subscriptie pentru ridicarea statuii ”Libertatii”, pentru centenenarul aniversarii Zilei Independentei.
Diferite machete ale proiectului pentru intrarea din sud a canalului Suez ”Bartholdi a dezbracat statuia de haine egiptene, i-a retras valul si a adaugat o coroana solara care simbolizeaza libertatea”, a precizat istoricul Bernard Richard. Armatura statuii i-a fost incredintata lui Gustave Eiffel, si a fost acoperita cu placi de cupru nituite. Pentru Franta, acest cadou era si un mijloc de ”a se apropia de SUA pentru ca, in acea epoca, ea era complet izolata in Europa de sistemul de aliante si tratate ale lui Bismark”. ”Libertatea luminand lumea” a ajuns, pe bucati, in SUA in 1885. Asamblata pe insula Bedloe (astazi Liberty Island), ea a fost inaugurata in octombrie 1886. In 1986, geneza statuii a fost iar studiata, apoi in 2015, odata cu publicarea unui studiu al Smithsonian Institute. Sprijinit si de numerosi istorici, intre care Edward Berenson (autorul cartii”Statue of Liberty : A Translatlantic Story”) , el confirma originea egipteana a statuii. Doi ani mai tarziu, decretul emis de Trump, a readus in prim plan acest episod al istoriei.
Va fi reinstaurat controversatul decret?
Curtea de Apel din San Francisco a inceput, marti, sa examineze recursul lui Trump la decizia unui tribunal din Seattle care a suspendat aplicarea decretului anti -migratie. Verdictul este asteptat saptamana aceasta. Trei judecatori au audiat, prin telefon, agrumentele partilor-departamentul Justitiei si statele Washington si Minnesota. Auguste Flentje (consilier al departamentului Justitiei) a declarat ca instanta din Seattle a actionat ”in afara judecatii presedintelui cu privire la nivelul de risc accceptabil” din tara ( fara insa a oferi exemple de cazuri care ar putea reprezenta un pericol pentru SUA). ”Presedintele a estimat ca trebuie reevaluate practicile de examinare a cererilor de vize din partea strainilor, de aceea a luat decizia de interdictie temporata a unor cetateni ai unor tari considerate gazde ale terorismului”. Noah Purcell (reprezentantul statului Washington) a indicat ca o reaplicare a decretului ”va aduce tara in haos” si va ”separa nejustificat” oameni, familii, reamintind ca misiunea justitiei este sa ”controleze abuzurile executivului”, mai ales ca administratia Trump nu a putut dovedi invocatele ”amenintari teroriste”. Trump a declarat ca va merge pana la Curtea Suprema, cee mai inalta instanta judiciara din SUA, unde-i va fi necesara insa o majoritate de cinci judecatori din opt pentru inversarea deciziei Curtii de Apel, dar instanta suprema este divizata intre patru magistrati conservatori si patru progresisti.
Trump reconfirma angajamentul cu ”depasitul” NATO
Presedintele SUA a reconfirmat angajamentul SUA vizavi de Alianta Nord Atlantica, in doua convorbiri pe care le-a avut cu presedintele Turciei, Recep Erdogan, si cu primul ministru spaniol, Mariano Rajoy, informeaza Casa Alba. Cu Erdogan, Trump a evocat ”lunga relatie de proximitate intre SUA si Turcia si angajamentul comun de ca combate terorismul sub orice forme, reinnoind sustinerea americana pentru Turcia, partener strategic si aliat NATO”. Directorul CIA, Mike Pompeo, soseste astazi in Turcia pentru discutii legate de militiile YPG (aripa armata a PKK) si dosarul Gullen. Abia sosit la Casa Alba, trump a calificat NATO drept o alianta ”depasita”, a carei cheltuieli trebuie sa o suporte in majoritate ”contribuabilul american”, indicand si vointa de a abord o linie mai supla vizavi de Moscova.
Mai amicilor – angajati un corector va rog
nu e prima data cand apar greseli de genul asta
„SOC” – nu „SAC” !!!!