Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » News » Sa reinvatam sa fim ”eco-friendly”, asa cum au fost strabunicii nostri!

Sa reinvatam sa fim ”eco-friendly”, asa cum au fost strabunicii nostri!

Autor:

Provocarile climatice din ultimul secol au adus, treptat, problematica de mediu nu doar in atentia oamenilor de stiinta, ci chiar in centrul preocuparilor guvernantilor si a societatii civile din intreaga lume. Era firesc ca nici Romania nu putea sa ignore pericolele generate de supraexploatare si gestionarea aberanta a resurselor naturale, iar in acest context, prin Legea 95/2016 si H.G. nr. 997 din 2016, a luat fiinta Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

 

Florian Udrea 4 Sa reinvatam sa fim ”eco friendly”, asa cum au fost strabunicii nostri!

Presedintele ANANP, Florian Udrea, spune ca infiintarea Agentiei nu este un moft pentru satisfacerea clientelei politice

Cum anumite semne de intrebare nu au intarziat sa apara, am incercat sa aflam de la presedintele ANANP, Florian Udrea, in ce masura aparitia noii institutii este doar o “acoperire” pe hartie in ceea ce priveste preocuparile de mediu ale guvernantilor sau reprezinta cu adevarat un instrument de preventie si reglementare in vederea protejarii patrimoniului natural si a conservarii biodiversitatii din tara noastra.

Reporter: Domnule presedinte, pana la urma de ce a fost nevoie de Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate? Va intreb pentru ca s-a lansat ideea ca e doar o institutie care mai creeaza niste locuri de munca la stat pentru satisfacerea clientelei politice…

Florian Udrea: Pai, haideti sa privim intai niste cifre si apoi sa judecam impreuna daca infiintarea ANANP este sau nu o necesitate. In Romania ariile naturale protejate reprezinta 22,68% din suprafata tarii, iar din acest areal padurile reprezinta 45% din fondul forestier national. Tara noastra adaposteste cele mai valoroase ecosisteme din Europa, de la parcuri nationale si parcuri naturale pana la siturile Natura 2000, pe nu mai putin de 1,6 milioane de hectare.

Domogled National Park Sa reinvatam sa fim ”eco friendly”, asa cum au fost strabunicii nostri!

Parcul National Domogled-Valea Cernei se intinde pe suprafata a 3 judete: Caras-Severin, Mehedinti si Gorj

La acestea se adauga Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, cu cele 580.000 de hectare ale sale. Avand in vedere ca vorbim despre aproape un sfert din teritoriul tarii, vi se pare ca infiintarea unui organism care sa armonizeze politicile statului roman in domeniul protectiei biodiversitatii este doar un moft?

Rep.: Nu, atata vreme cat veti reusi sa faceti ceva concret pentru prezervarea patrimoniului natural…

F.U.: Sa clarificam putin lucrurile! In viziunea noastra, civilizatia nu poate exclude Natura. Pe de alta parte, omul face parte din natura si as indrazni sa spun ca este chiar cea mai importanta resursa. Nu putem sa excludem omul din preocuparile noastre. Din acest motiv misiunea noastra va fi aceea ca bunastarea economica a cetatenilor sa se realizeze in deplina concordanta cu ocrotirea ariilor protejate si cu conservarea biodiversitatii. Din pacate, insa, inca de la desemnarea ariilor naturale protejate nu s-a tinut cont de amprenta antropica asupra diverselor resurse naturale. Omul, ca parte integranta a ecosistemelor, a fost cumva uitat, exclus din ansamblul de preocupari privind grija fata de mediul inconjurator. Integritatea comunitatilor biologice este amenintata de  activitati precum vanatul si pescuitul excesiv, suprapasunatul sau defrisarile masive, iar de la un anumit nivel, in unele cazuri, se impune chiar excluderea comunitatilor umane din perimetrul protejat.

Turisti in Retezat Sa reinvatam sa fim ”eco friendly”, asa cum au fost strabunicii nostri!

Muntii Retezat, bijuteria arcului carpatic

Or, atingerea acestui punct de risc pentru conservarea biodiversitatii trebuie evitata prin aplicarea unui management echilibrat intre nevoia de dezvoltare economica a comunitatilor umane si obligatia de prezervare a patrimoniului natural. Altfel, exista riscul ca aceste comunitati locale, care s-au dezvoltat in mod traditional in interiorul sau in proximitatea ariilor protejate, sa se simta amenintate si sa respinga orice proiect de protejare a mediului care, evident, contine si anumite masuri restrictive.

Rep: Cum veti rezolva acest conflict de interese” intre nevoia de conservare a comunitatilor biologice si nevoia de dezvoltare a comunitatilor umane?

F.U.: Nu e neaparat un conflict de interese. Romanul a fost dintotdeauna in comuniune cu natura si ar fi bine sa reinvatam sa fim ”eco-friendly”, asa cum au fost bunicii si strabunicii nostri. Trebuie doar sa ne dam seama cand dorinta noastra de dezvoltare si bunastare a mers prea departe si sa intelegem ca extinderea intravilanului, braconajul, suprapasunatul, defrisarile masive, turismul necontrolat, lipsa de respect fata de natura prin poluarea cu deseuri si interventia excesiva si daunatoare asupra habitatelor animalelor si pasarilor salbatice au creat in foarte multe locuri un rau uneori ireversibil. Un rau care se rasfrange si asupra comunitatilor umane!  Desigur, toate acestea au fost posibile si din cauza lipsei unui management integrat prin administratori, custozi sau organisme regionale de gestionare a ariilor naturale protejate, resursele alocate fiind de multe ori inadecvate, inegale sau insuficiente. Pentru ca, din pacate,  in momentul de fata, multe dintre ariile naturale protejate declarate exista doar pe hartie, fara a se aplica si un management adecvat. La fel, exista si arii protejate in perimetrul carora nu se mai regasesc acele specii sau elemente pentru care au fost instituite. Toate acestea trebuie puse in ordine. In acelasi timp, planurile de management ale administratorilor si custozilor fiecarei arii naturale protejate trebuie sa se bazeze pe activitati durabile. Asta inseamna ca trebuie luate in calcul mai multe elemente, cum ar fi resursele naturale protejate, fauna, flora, reteaua hidrografica, forma de relief, geodiversitatea, dar si obiceiurile culturale, traditiile si indeletnicirile specifice comunitatilor din interiorul si proximitatea ariilor naturale protejate.

Rep.:Credeti ca impunerea unor planuri de masuri ce vizeaza strict conservarea ariilor protejate sunt suficiente pentru schimbarea unor mentalitati privind raportarea romanilor la mediul inconjurator?

F.U.: Fireste ca nu! Dar tocmai rolul educativ pe care ni-l asumam aici, la ANANP, este una din componentele principale ale acestor planuri de masuri. Oamenii trebuie sa inteleaga ca natura nealterata este baza dezvoltarii durabile. Avem cu totii o datorie de onoare atat fata de noi, cat mai ales fata ce generatiile ce vor veni: sansa de a trai intr-un mediu curat si sanatos!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 21-09-2017
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!